P Publicistica

Călimănești: organizarea administrativ – teritorială în perioada 1864-1968

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

De-a lungul celor 104 ani ( 1864-1968 ) Călimăneștiul a cunoscut multe modificări privind organizarea administrativ-teritorială. La 31 martie 1864 Alex. Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite ( 24 ian.1859 – 11 feb.1866 ) a promulgat Legile administrative pentru organizarea comunelor și înființarea consiliilor județene, menite să dea o nouă așezare administrativă. Legea comunală din 1864 prevedea un termen de trei ani de întrunire sau destrunire a satelor și comunelor rurale și urbane în dregate. După întrunirile făcute și recunoscute oficial, la împlinirea termenului de trei ani, care după dispozițiile domnești, a expirat la 31 decembrie 1867, unele sate au înaintat cereri de întrunire cu comunele vecine și altele de destrunire, deoarece nu-și pot susține cheltuielile administrative proprii, sau nu le convine forma de organizare.

În altă perioadă localitatea Gura Văii s-a unit cu comuna Călimănești.

Numărul locuitorilor comunelor rurale era de minimum 150 de familii sau 500 de locuitori. Clasificarea comunelor urbane și rurale se făcea de către guvern. Fiecare comună era datoare să aibă o casă a comunei, numită Primărie și era obligată să se îngrijească de bunurile sale de cult. La Călimănești, la început, Primăria se afla în apropiere de Biserica Veche din Deal cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril. Comunele urbane trebuiau să aibă un corp de pompieri, iar cele mai mari, cu 6000 de locuitori să aibă și un spital. Fiecare comună era reprezentată de un consilier condus de un primar.

În anul 1890 Călimăneștiul era recunoscut ca stațiune balneoclimaterică. Constituția din 29 martie 1923 prevedea ( art.4 ) că „teritoriul României, din punct de vedere administrativ se împarte în județe și comune. Comunele urbane erau de două feluri: orașe reședință și orașe nereședință.” Legea stabilea un regim administrativ special comunelor balneoclimaterice.

În baza art. 380 din Legea pentru unificarea administrativă promulgată prin Decretul Regal nr. 1972/ iunie 1925 și publicată în Monitorul Oficial nr. 128/  iunie 1925 ( ... ) teritoriul României a fost împărțit în 7 județe, cuprinzând 49 plase și 8.879 comune. Călimăneștiul făcea parte din Plasa Cozia și avea în componența sa Căciulata, Călimănești, Seaca și .....

În anul 1927 Călimăneștiul este considerat oraș.

Prin Legea pentru Organizarea Administrațiunii Locale..... prin Decretul Regal nr. 2712/ 29 iulie 1929 și publicat în Monitorul Oficial nr. 170 Partea I adin 3 august 1929 ( ... ) județul Vâlcea capătă o nouă configurație. Astfel județul Vâlcea este compus din 5........ Cozia, Drăgășani, Horezu, ....5 comune urbane – orașe: Rm. Vâlcea, Băile Govora, Călimănești, Drăgășani, Ocnele Mari.

 

În anul 1935 teritoriul României era împărțit în 10 ținuturi, care cuprindeau fiecare mai multe județe. Județul Vâlcea era compus din Ținutul Jiu cu reședința la Craiova.

La recensământul populației României din 6 aprilie 1941în dreptul localităților din România înregistra pentru județul Vâlcea 6 plăși ( Bălcești, Drăgășani, Grădiștea, Horez, Lădești, Rm. Vâlcea ), 5 orașe, 126 de comune rurale, iar între acestea se aflau 4stațiuni balneoclimaterice și 491 de sate.

Începând cu anul 1950 întregul sistem instituțional administrativ-național a fost înlăturat și înlocuit cu sistemul sovietic al regimurilor și formelor, fără nicio relevanță pentru România, unele având denumiri fără acoprire.

Legea nr. 5/1950 publicată în Buletinul Oficial nr.77din 8 sept. 1950 motiva această măsură ca fiind „menită să ajute la construirea socialismului în patria noastră, la îmbunătățirea condițiilor de viață ale poporului muncitor. Vechea organizare a teritoriului nu mai corespunde noilor condiții politice, economice, sociale și administrative din țara noastră, constituind o frână în dezvoltarea regimului democrat-popular pe drumul construirii socialismului. În trecut, împărțirea administrativă a țării era astfel întocmită încât să slujească interesele de clasă ale exploatatorilor și să contribuie la înăbușirea luptei muncitorimii și țărănimii muncitoare.”

Noua organizare administrativă a teritoriilor R.P.Române cuprindea 28 de regiuni, 177 raioane, acestea cuprinzând câte un număr stabilit de orașe și comune. Toate aceste unități administrative erau conduse de un stat popular (regional, raional, orășenesc, comunal). Conform acestei noi împărțiri, regiunea Vâlcea avea în componența sa 6 raioane ( Bălcești, Drăgășani, Horezu, Lădești, Loviștea, Rm. Vâlcea ). Raionul Loviștea, cu reședința în comuna Brezoi, avea un oraș, 10 comune, 49 de sate. Călimăneștiul făcea parte din raionul Loviștea și regiunea Vâlcea. Prin Decretul 231 din 4 octombrie 1950 comuna Jiblea Veche cu satele sale: Păușa, Jiblea Veche și Jiblea Nouă a trecut în subordinea orașului Călimănești.

Decretul 331 din 27 septembrie 1952 privind modificarea Legii nr. 5/1950, pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului R.P.Române, a adus modificări majore pentru raionarea administrativ-economică a țării. Numărul regiunilor s-a redus la 18, iar cel al raioanelor a ajuns la 192. Regiunea Vâlcea a fost desființată, componenta acesteia a fost atribuită regiunilor Pitești ( raioanele Băbeni-Bistrița, Drăgășani, Horezu, Loviștea, Rm. Vâlcea) și Craiova ( raionul Bălcești cu denumirea de R. Oltețu ). Raionul Lădești a fost desființat.

Prin Decretul nr.12 din 10 ianuarie 1956 teritoriul R.P.Române a fost împărțit în 16 regiuni . Raionul Loviștea dispare, localitățile acesteia fiind înglobate în raionul Rm. Vâlcea. De la această dată ( 1956 ) Călimăneștiul este subordonat raionului Rm. Vâlcea și regiunii Pitești. Legea pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului R.P.Române din 22-24 decembrie 1960 aduce noi modificări administrative, prin modificarea și desființarea unor raioane, trecerea unor comune de la raion la altul, trecerea unor raioane de la o regiune la alta, declararea unor localități-orașe de subordonare raională și regională, schimbarea denumiri unor comune, raioane, regiuni. Pentru regiuni s-a revenit la denumirile istorice cunoscute. Astfel, regiunea Craiova se va numi regiunea Oltenia, iar regiunea Pitești va primi numele de regiunea Argeș. Începând cu 10 ianuarie 1956 comuna Olănești devine orașul Băile Olănești. Conform Legii nr.2 privind organizarea administrativă a teritoriului R.P.Române și modificărilor făcute acesteia între februarie – mai 1968se revine la forma de organizare administrativ teritorială, împărțirea pe județe.

Județul Vâlcea cu reședința în Rm. Vâlcea, are următoarea componenta: 1 municipiu, 7 orașe, 41 localități componente ale municipiilor și orașelor, 1 comună suburbană, 77 comune rurale, 568 de sate din 14 aparținătoare orașelor.

Călimăneștiul este compus din : Călimănești, Căciulata, Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Seaca. În luna aprilie 2008 potrivit Legii nr.2 din 1968 cu modificările și completările ulterioare ( 1990-2004 ) ( ... ) structura administrativ-teritorială era următoarea : Călimăneștiul era compus din Călimănești, Căciulata, Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Seaca, Păușa.