- 475 de ani, de la hrisovul din 20 mai 1388 dat de Mircea cel Mare ( 1386-1418) şi până la secularizarea averilor mănăstireşti (1863), izvoarele minerale din Călimănești au fost proprietatea Mănăstirii Cozia

Alex. I. Cuza, domnitorul Principatelor Române ( 24 ianuarie1859 – 11 februarie 1866), în cursul domniei sale a vizitat localitatea Călimăneşti şi Mănăstirea Cozia. În perioada aceasta a realizat mai multe reforme, care au influenţat viaţa religioasă de la Mănăstirea Cozia şi situaţia social-economică a locuitorilor din Călimăneşti.

La 17/29 decembrie 1863 a fost votată Legea secularizării averilor mănăstireşti. Moşiile mănăstirilor pământene cât şi ale celor aparţinând mănăstirilor închinate la „Locurile sfinte” –  Muntele  Athos, Patriarhiile din Constantinopol, Antiohia, Ierusalim etc., cuprindea cca. 25% din suprafaţa ţării. Ca urmare a aplicării acestei legi, un sfert din teritoriul ţării reintră în stăpânirea Statului şi în circuitul economic naţional. În urma aplicării acestei legi, 1235 hectare din fosta moşie a mănăstirii Cozia au trecut în proprietatea Statului. Şi tot acum izvoarele minerale ale localităţii noastre intră în proprietatea Statului şi contribuie la dezvoltarea activităţii balneare. Menţionăm că timp de 475 de ani, de la hrisovul din 20 mai 1388 dat de Mircea cel Mare ( 1386-1418) şi până la secularizarea averilor mănăstireşti (1863), aceste izvoare minerale erau proprietatea Mănăstirii Cozia.

La 10/22 mai a avut loc Plebiscitul care a aprobat noua Constituţie, numită prudent ‚,Statutul dezvoltator al Convenţiei de la Paris’’şi o nouă lege electorală.

La 14/26 august 1864 Alex. I. Cuza a promulgat Legea rurală care avea să intre în vigoare la 23 aprilie – 5 mai 1865. Această lege rurală eliberează pe ţărani de sarcinile boiereşti şi îi împroprietăreşte cu loturi de pământ pe care le aveau în folosinţă. În urma aplicării acestei legi, la Călimăneşti suprafaţa de 1235 ha care a trecut din proprietatea mănăstirii Cozia în proprietatea Statului au fost împroprietăriţi 389 de locuitori.

Cu prilejul aplicării Legii secularizării a avut loc şi înlocuirea arhimandritului Ipolit, egumenul acestei mănăstiri cu preotul Radu Şapcă. Ipolit, grec de origine, a fost stareț la Cozia în perioada 19 decembrie 1850 – 8 ianuarie 1864. Acesta nu s-a ocupat de întreținerea și disciplina în rândul călugărilor. La 29 aprilie 1864 D. Bolintineanu, ministrul Cultelor l-a propus curator civil la Mănăstirea Cozia pe preotul Radu Șapcă. Pe data de 4 mai 1864 Alex. I. Cuza a aprobat numirea acestuia în funcția de curator civil la Mănăstirea Cozia. Natural că fostului stareț, Ipolit, nu i-a convenit această numire și împreună cu ceilalți călugări din mănăstire, i-au făcut lui Radu Șapcă o mulțime de reclamații. A încercat noul curator să facă ordine și să introducă disciplina în rândul călugărilor, dar n-a reușit. Și atunci a cerut transferul la altă mănăstire. Radu Șapcă a fost curator la Mănăstirea Cozia de la 4 mai 1864 la 10 august 1866. La 31 martie 1864 Alex. I. Cuza a promulgat Legile administrative pentru organizarea comunelor rurale și urbane și pentru înființarea comisiilor județene. Atunci s-a organizat administrativ-teritorial și comuna rurală Călimănești.

În 5/17 decembrie 1864 apare Legea instrucțiunii prin care învățământul devine unitar în întreaga țară, stabilindu-se anii de studiu ( primar de 4 ani, obligatoriu și gratuit, secundar de 7 ani și universitar de 3 ani ). Legea intră în vigoare în 1865 Alex.I. Cuza, având în vedere scopul formării unei populații informate și productive, a propus ca învățământul să fie accesibil tuturor claselor sociale și să asigure satisfacerea nevoilor reale ale societății românești. În acest sens a promulgat această lege prin care acordă o atenție particulară învățământului primar. Alex.I.Cuza, în cei 7 ani de domnie a realizat reforme care au dus la dezvoltarea economică și socială a localității Călimănești.