Joi, orele 16.00, la Biblioteca A.E.Baconsky din Călimănești s-a desfășurat lansarea de carte a poetului Nicuță Ion Lungu. O antologie poetică de autor unitară și consistentă, selectată din cele cinci volume de poezie publicate până în prezent: ”Iubirea – un veșnic început”, ”Dincolo de vise”, ”Dor de Eminescu”, ”Menesteliana” și ”Templul viselor”.

Participanți: Primarul orașului Călimănești, Florinel Constantinescu, Nicolae Roșu – directorul editurii Beta, București, scriitoarea Eliza Roha, profesorul Nelu Barbu – prefațatorul cărții, membru al cenaclului literar Arena Literară – București, scriitori, membri ai cenaclurilor literare din județul Vâlcea, personalități locale și elevi.

Scriitoarea Eliza Roha a vorbit despre carte, pe care a prezentat-o astfel: ”Nicuță Ioan Lungu l-am numit eu poet al iubirii (...) lirica versificată în stil clasic izbucnește dintr-o deschidere emoțională, un izvor bogat, viguros, de exprimări poetice ale bucuriei de a iubi pornită din esența ființei sale spirituale. Antologia ”Pe cărările paradisului” cu o prefață de înalt profesionalism, scrisă de domnul profesor Nelu Barbu reflectă cu discreție etapele constituirii personalității poetice a domnului Lungu. Pentru poet orice iubire înseamnă un mereu alt început, în același timp crezul și motivația capitală a existenței dedicată femeii iubite. Căreia îi dedică volume de poezie, zeci, poate sute de poezii de dragoste. Adevărată ofrandă din înmiresmate flori ale trăirilor ce înnobilează acest uluitor, total, determinant sentiment al bărbatului pentru femeie. (...) Domnul Nicuță Ioan Lungu este un împătimit al poeziei, îndrăgostit de marea lirică a înaintașilor noști, cât și în general, a operei marilor poeți ai umanității. Ecouri ale respectivelor lecturi metamorfozate într-un ecou liric original ce traversează opera sa literară înscriindu-se însă nu în siajul acestora, ci în mod original, drept o voce a prezentului cu un puternic suvoi al inspirației, taină a harului care l-a dăruit Cel de sus. Nicuță Ioan Lungu prin talentul său resuscitează forma clasică a versului cu ritm și rimă demonstrând existența, forța, inspirației pure de origine încă neelucidată.”

Tu ai venit

Tu ai venit în timpul pământesc

Ca o lumină blândă din poveste,

Zile și nopți rămân să te privesc ...

Ești ca un dar al porților celeste.

În jur se-adună zâmbete și dor

Iar raze blânde, sufletu-mi alină,

Când vraja lor mă-nvăluie ușor,

Aduce-n dar, privirea ta senină.

Adie vântul în farmec nesfârșit

Și-aud în zări cântările măiastre,

Mirajul scurs în clipa de-asfințit

Aprinde-n taină, bolțile albastre.

Și zorii-alungă negura din nopți

Lăsând în urmă roua din petale,

Privesc aievea prin celeste porți

Spre nemurirea mângâierii tale.

Tu ai venit în timpul pământesc

Să-mi dăruiești plăcerile aprinse,

Dar, oare, e de-ajuns cât te iubesc

Să pot păstra și clipele nestinse?