Zona Parcului Naţional Cozia cât și zonele din apropierea acestuia reprezintă o destinație turistică importantă, care prin potențialul lor natural (peisaje, izvoare termale, relief, hidrologie, faună, floră, etc) şi antropic (mănăstiri, monumente istorice) atrag în fiecare an un număr mare de turiști. Parcul Național Cozia este plin de viaţă  şi de peisaje spectaculoase, oferă liniște sufletească și posibilități de  recreere turiștilor care poposesc în mijlocul naturii.

Mai multe informații ne oferă ing. Pavel Prundurel - directorul Parcului Național Cozia într-un interviu acordat ziarului Cozia Info:

Cozia-Info: Vă rog să ne faceți o scurtă descriere a parcului și să menționați câteva obiective turistice atractive pentru cei ce preferă să-și petreacă timpul în mijlocul naturii.
„Parcul Național Cozia este o zonă geografică foarte mare, de 17.100 ha, fiind suprapus peste tot masivul Cozia și peste o mare parte din Munții Căpățânii și cei ai Lotrului. Spunem că este o zonă geografică reprezentativă a spațiului național al României, în primul rând pentru bogăția și diversitatea florei și a faunei sălbatice, cu pădurile atât de importante pentru natură și oameni. Din punct de vedere turistic, Parcul Național Cozia are o sonoritate deosebită. Publicul larg, știe foarte multe despre traseele turistice, despre locurile de belvedere cu peisaje uluitor de frumoase, despre atracțiile și obiectivele punctuale care se găsesc în zona acestui parc național: cascade, grote, portale, turnuri. Sunt 15 trasee turistice, situate atât în Munții Cozia, cât și în Munții Căpățânii și Munții Lotrului. Toate ating crestele înalte ale munților, locuri de unde putem vedea mult departe, spre Munții Făgăraș, Munții Părâng, Valea Lotrului, Defileul Oltului, Țara Loviștei și spre întinderile sudice ale acestor munți. Zona este traversată de la Nord la Sud, de râul Olt pe o lungime de aproximativ 25 – 30 km, acest culoar ecologic care unește cele două sectoare montane din dreapta și din stânga râului respectiv.”

Cozia-Info: Spuneți-ne mai multe despre fauna și flora arealului protejat, cât de bine sunt reprezentate?
„Din punct de vedere faunistic întâlnim aici piramida trofică întreagă a Munților Carpați. În vârf întâlnim răpitoarele mari cu carnivorele atât de importante pentru natură: urși, râși, lupi. Apoi o mulțime de cervide: căprioare, căpriori, cerbi, capre negre. Spre jumătatea piramidei, o mulțime de carnivore mărunte, pisici sălbatice, jderi  de toate felurile. O mulțime de alte viețuitoare la baza piramidei, nelipsiții mistreți de peste tot, reptile, vertebrate și nevertebrate. În apele acestea de munte se găsește o bogată faună piscicolă cu păstrăv indigen, tritoni. Să nu uităm suportul biologic al vieții: mușchi, licheni, ferigi și alte specii foarte importante. Pădurile sunt cele care duc greul biodiversității. „Păduri ca în Cozia !” s-a încetățenit o expresie românească, cu arbori colosali pe întinderi foarte mari, aranjați pe etaje de vegetație până sus la altitudinea de 1668 m, punctul dominant din Munții Cozia și din acest parc național. Aceste păduri administrate foarte bine, aparțin în special de Romsilva, pentru că Romsilva are suprafața majoritară în Parcul Național Cozia. Din aceste păduri 5500 de ha sunt în patrimoniul mondial UNESCO, o zonă unde nu intervenim sub nici o formă, în care natura este lăsată singură să-și urmeze cursul firesc. Facem drumeții, plimbări, activități educative, recreaționale, cercetări ștințiifice, iar în rest nu călcăm nici măcar o furnică, nu dăm cu piciorul la o ciupercuță. Păstrăm totul intact așa cum a lăsat Dumnezeu. Este cerința Uniunii Mondiale pentru Conservarea Naturii, la care administrația parcului național Cozia și guvernul României, sau toate guvernele României de până acuma, au marșat foarte bine și respectăm cu sfințenie aceste zone.”

Cozia-Info: Există posibilitatea accesării de fonduri europene de către parc pentru conservarea biodiversității și îmbunătățirea infrastructurii turistice în perimetrul protejat?
„Cum să nu, în general parcurile naționale reprezintă o zonă de atracție pentru finanțări, bineînțeles pentru administrațiile care se ocupă de managementul lor și depun interes pentru așa ceva. Noi am accesat deja un număr de 5 proiecte pe vechile call-uri ale fondurilor europene, în mod special pentru cercetări științifice. Avem acum în implementare pe infrastructură mare prin programul dedicat biodiversității, un  proiect foarte generos, destul de mare, prin care ne-am propus obiective îndrăznețe: să punem la punct infrastructura turistică, vreau să spun, o nouă generație de marcaje, panouri informative, de facilități pentru turiști, să realizăm la cheie un muzeu al naturii și al tradițiilor comunităților locale pe care îl vom face la Brezoi, aproape de sediul administrației parcului. Un alt obiectiv este implementarea unui set de măsuri directe de conservare atât pentru flora cât și pentru fauna sălbatică, din care o atenție deosebită o vom acorda speciilor de cocoș de munte din Vârful Cozia, de castor din Defileul Oltului dar și a populației de lupi. Vrem să venim în sprijinul, nu numai a biodiversității din Parcul Național Cozia, dar și mult în afară: să repopulăm cu păstrăv apele de munte din tot nordul județului Vâlcea. Vrem să dăm o mână de ajutor păsărilor sălbatice, să creăm un set de măsuri pentru protejarea lor, în special în zona culoarelor electrice, dar nu numai, precum și în zona lacurilor din râul Olt. Aici sunt foarte multe păsări de apă dulce, care s-au deplasat continuu, an de an, din mare și din Deltă pe râurile interioare până sus la munte. Le putem vedea peste tot. Nu știam până ieri, alaltăieri de pescăruși, cormorani, rațe, gâște, lebede, ș.a.m.d.”

Cozia-Info: Cât de activă a fost administrația parcului în perioada pandemiei? Cum s-a pregătit parcul pentru a-i întâmpina pe turiști?

„Ca să citez din înțelepciunea românească: ”Iarna ne-am făcut car, și vara mai multe sănii”, ne-am pregătit proiectele astfel că, la data actuală putem spune că am intrat în plin în implementarea lor. Suntem prezenți pe teren, absolut peste tot, atât personalul din departamentele parcului, eu în persoană, cât și rangerii, personalul de pe teren care asigură supravegherea zonei, paza ariei protejate, îndrumarea turiștilor cu o vorbă bună, frumoasă, pentru fiecare vizitator, privind locurile care pot fi vizitate și atracțiile cele mai deosebite. Nu am stat degeaba, că nu am avut cum, este un loc de muncă unde nu poți fi lăsat să te odihnești, să iei pauză, pentru că în orice loc, în orice colțișor al parcului se poate întâmpla ceva. Noi suntem cei care trebuie să armonizăm absolut totul, cu scopul principal al conservării și protejării biodiversității, al promovării turismului sau mai bine zis al ecoturismului și bineînțeles, cercetarea științifică, pentru că într-un parc național e loc de studiu, de învățat. Acestea sunt zone pilot unde putem culege informații foarte valoroase pentru viața noastră, în primul rând, ce înseamnă aerul curat, apa bună, ce înseamnă prezența unor specii, nu contează că de plante, de animale, ce înseamnă un peisaj frumos. Toate acestea trebuie bine armonizate, bine echilibrate, încât să avem o linie roșie de echilibru între misiunea pe care ne-a încredințat-o statul român: de a proteja biodiversitatea, de a permite utilizare controlată, cu măsură a resurselor naturale locale, de a promova ecoturismul și educația ecologică. Dar repet: obiectivele principale sunt de protejare a naturii prin conservarea biodiversității și de a satisface dorința amatorilor de ecoturism și recreere în natură prin vizitarea responsabilă a Parcul Național Cozia.”

Cozia Info: Există  pericole la care sunt expuși  turiștii? Dacă da, ce este cel mai periculos,  de ce să ne ferim?

„Din partea animalelor sălbatice, a animalelor periculoase, cum s-a mai auzit de urși, de vipera cu corn, de scorpionul mic sau de alte animale, vreau să spun că nu am avut niciun caz până acum. Absolut nici o tentă cât mică de a pune în pericol turiștii responsabili, care respectă regulile de comportare. Din contră, am avut incidente mărunte din partea turiștilor care nu și-au pregătit călătoria cum trebuie. S-au dus la munte și nu au văzut prognoza meteo, nu s-au echipat corespunzător, nu au avut o ținută adecvată pentru teren mai accidentat, nu au avut la ei suficientă mâncare sau apă, nu au avut un minim de antrenament, nu și-au reglat organismul pentru a duce la capăt călătoria. Alte aspecte sunt din partea celor care se încumetă să ajungă unde nu este permis. Există trasee turistice marcate clar, vizibile, care trebuie respectate. Nu vom fi temerari sau aventurieri să ne încercăm puterile, forța în zone nepermise, mai ales dacă nu suntem pregătiți, nu sunt antrenați. Când plecăm într-o călătorie pe munte, nu mergem singuri, mai luăm un prieten, mai luăm pe cineva: sentimentele frumoase împărțite între prieteni, între persoanele dragi, sunt mult mai plăcute. Din natură luăm cu noi decât amintirile și experiențele frumoase. Le povestim celorlalți care nu au fost cu noi în călătoria noastră.”

Cozia-Info:  Sunt cabane unde turiștii ar putea să se cazeze?
„Relieful din Parcul Național Cozia, stâncăriile acestea multe, zona aceasta mai mult pentru vizitare, nu prea oferă condiții de dezvoltare a infrastructurii de cazare-primire. Nici nu au fost, ne aducem aminte, ce turism a avut țara noastră! Dacă ar fi fost posibile construcțiile acestea, se făceau. Sus pe Vârful Cozia este Cabana Cozia și cam atât. Însă, la baza Parcului Național avem stațiunea Călimănești-Căciulata, deci putem să optăm pentru diversitatea aceasta mare de a profita de serviciile de cazare și de masă în zonă. S-a dezvoltat frumos și curat de tot, zona Brezoi, în special Valea Lotrului. Tot în vecinătatea Parcului Național Cozia a început binișor dezvoltarea infrastructurii de primire-cazare în zonă agroturistică a satelor. Cei care nu au părăsit țara și s-au încăpățânat să nu plece după himere în altă parte, au rămas acasă și și-au pus la punct o gospodărie în care pot primi turiști și pot avea chiar unele beneficii financiare. Un turist adevărat nu caută performanța în finețuri de cazare, caută un loc de odihnă, de liniște, produsele ecologice sănătoase, o relație frumoasă cu un localnic, cu un om din zonă. Practic turismul acesta nu prea este contorizat, știut de noi, dar  sunt o mulțime de vizitatori care vin la rude, la prieteni, care au relații în comunități, vin sau revin cu plăcere și se cazează și o duc foarte bine.  Se dezvoltă foarte frumos partea de sud a parcului, zona Sălătrucel și Berislăvești. Dar și nordul parcului național, în special Brezoi, Perișani și Racovița. Deci, sunt o mulțime de posibilități de cazare în zonă. Nu accesăm habitatele, stâncăriile, patrimoniul mondial UNESCO, zona de protecție integrală a parcului cu construcții nepermise, pentru că scopul este să călătorim pe jos în natură, să luăm amintiri frumoase, să ne energizăm, să ne recreem și să mergem pentru serviciile acestea în locurile destinate clar pentru cazare-primire.”

Cozia-Info: Una dintre responsabilitățile principale ale administrației parcului este excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale din perimetrul zonei protejate. Există tăieri ilegale de lemne în interiorul parcului?

„O bună parte din suprafața parcului aparține statului român, deci a Romsilva. Romsilva are puține zone unde sunt permise recoltările de masă lemnoasă. Este o instituție foarte mare care face foarte bine managementul forestier. Nu se merge pe exploatări brutale, la ras, se regenerează pădurea în mod natural, controlat, foarte bine dirijat de specialiști.  Aproape jumătate din zona Parcului Național Cozia aparține proprietarilor din domeniul privat: obști de moșneni, persoane fizice și mănăstirile Cozia, Stănișoara, Turnu, cele doua schituri, Ostrovul Călimăneștiului și Cornetul. Ei au nevoie de resurse, parcul este bine organizat și într-o zonă unde este permis accesul la resurse, în mod controlat, în mod durabil. Nu putem să trimitem proprietarii de terenuri forestiere, persoane fizice sau obștile să cumpere lemn de foc din altă parte, atâta timp cât în pădurile lor există căzături, arbori uscați, există arbori care pot fi exploatați. Nu dorim să le creăm probleme, legea permite acest lucru.

Să concluzionez puțin răspunsul despre care mă bucur că mă întrebați: zonarea Parcului Național este  atât de bine gândită încât pe o suprafață mare de tot, pe aproape 9 mii de ha din cele aproximativ 17 mii, mult mai mult de jumătate este protecție integrală, aici nu se intervine la recoltări de resurse naturale de niciun fel: vegetație, lemne, plante medicinale, fructe de pădure, nici mineralele din piatră. Nu se fac exploatări absolut deloc. Și pe mai puțin de jumătate din zona Parcului este destinată unui management durabil controlat, unde e permis accesul pentru recoltare, pentru exploatare în special a lemnului și nu altceva. Parcul Național nu este o piedică, nu este un obstacol pentru  comunitățile locale.”

Cozia-Info: Un mesaj pentru cei care doresc să viziteze Parcul Național?

„O destinație teribilă! Mereu am găsit locurile acestea din Parcul Național, mai frumoase, mai atractive. Vreau să vă spun că pe orice traseu aproape nu este milimetru pătrat pe care să nu-l fi călcat eu. Chiar și astăzi am răspuns cu mult drag, cu multă plăcere invitației dumneavoastră. Mesajul este să venim în parcul național atunci când avem posibilitatea. Aici să lăsăm doar urmele pașilor pe unde trecem, să nu luăm nimic material din zonă, să nu stricăm, să nu distrugem nimic.

Parcul Naţional Cozia reprezintă un loc sfânt pentru noi și pentru generațiile următoare. Orice acțiune trebuie făcută din prima, frumos  și direct pe curat! Nu există loc de greșeli, de scuze, pentru că natura se vindecă foarte greu.

Natura își vindecă singură rănile, dar în timp îndelungat și de aceea trebuie să avem în cultura noastră a românilor, știința a ceea ce înseamnă să fii educat în natură, ce înseamnă un parc național sau natural. Zona este una frumoasă, interesantă, una din comorile poporului român. Când suntem în acest parc național să nu uităm că natura ne aseamănă, educația ne deosebește”.