De doisprezece ani (din 2005) locuitorii orașului nostru serbează la 20 mai, în fiecare an, „Ziua Călimăneștiului”. În primăvara lui 2005 primăria localității noastre a hotărât ca 20 mai să fie „Ziua Călimăneștiului” bazându-se pe hrisovul din 20 mai 1388 dat de Mircea cel Mare (23 sept.1386 - 31 ian.1418), domnitorul Țării Românești. În acest hrisov, scris de Filos, logofătul lui Mircea Voievod, sunt consemnate, printre altele, și următoarele: „ ... a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire în numele sfintei și de viață începătoare și nedespărțitei troițe, nezidită (...) la locul numit Călimănești pe Olt (...) care a fost mai înainte satul boierului Nan Udobă, pe care cu dragoste și cu multă osârdie după voia domniei mele, l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri”. Din acest fragment al hrisovului din 20 mai 1388 aflăm următoarele: Mănăstirea Cozia este ctitorită de Mircea Voievod, hramul acesteia este Sfânta Treime, care se păstrează până în zilele noastre. Constucția acestui lăcaș de rugăciune se află în localitatea Călimănești pe Olt. Această precizare are o mare importanță; este atestarea documentară a Călimăneștiului, de la care, anul acesta la 20 mai 2017 se împlinesc 629 de ani. Dar, Călimăneștiul a existat și mai înainte de domnia lui Mircea cel Bătrân. Localitatea noastră există încă din secolul al V-lea, pe când șeful obștei sătești era Căliman, de la care provine numele de Călimănești. Tot în acest hrisov aflăm că satul în care a fost zidită mănăstirea, a fost proprietatea boierului Nan Udobă, care „cu dragoste și cu multă osârdie (...) l-a închinat acestei mănăstiri. Și de la această dată, 20 mai 1388, timp de 475 de ani, adică până la 13 decembrie 1863 ( Legea Secularizării averilor mănăstirești dată de Al. Ioan Cuza) locuitorii acestor meleaguri au dat „ascultare” egumenului Mănăstirii Cozia. Bogățiile solului și subsolului ( izvoarele minerale) aparțineau acesei mănăstiri.
Călimăneștiul se întinde pe o arie restrânsă, circa 43 km pătrați și are o populație de 7291 de locuitori ( Recensământul populației din 20 oct. 2011). Cu toate acestea, contribuția la progresul civilizației, privind știința, literatura, învățământul, sănătatea, arta, religia etc., este însemnată în ultimul secol (XX), întâlnim personalități din toate domeniile de activitate care au pus câte o cărămidă la zidirea materială și spirituală a urbei noastre.
Ziua Călimăneștiului, 20 mai, ne prilejuiește momentul de a cinsti cu pioasă recunoștință memoria acestora. În cele ce urmează amintesc câțiva înaintași de-ai noștri, care au trecut demult în lumea veșniciei, dar nu înainte de a ne lăsa nouă, urmașilor ceva din activitatea lor prodigioasă.
În domeniul învățământului întâlnim câțiva oameni de seamă originari din Călimănești care și-au adus contribuția la instruirea consătenilor: Nicolae Iepureanu, un remarcabil învățător, care a contribuit la construirea Școlii Vechi din Deal, Frații Ion, Nae și Costică Zamfirescu, desăvârșiți dascăli, fondatori ai Gimnaziului Unic din Călimănești și profesori la această unitate de învățământ și fondatori ai formației artistice „Doina Oltului” apreciați pentru valoarea lor în țară și peste hotare. Nae Zamfirescu și-a dedicat tinerețea la construirea noului local de școală, este vorba de actuala Școală generală „Șerban Vodă Cantacuzino”.
Dintre fețele bisericești amintim aici câteva personalități: preotul Constantin Constantinescu este cel care a construit biserica catedrală cu hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel din Călimănești. Preotul Dumitru Sandu a retemeluit biserica din Jiblea Nouă (construită în 1935) și ne-a lăsat monumentala lucrare „Monografia Eparhiei Râmnicului și Argeșului” 1976 în două volume. Arhimandritul Gamaliil Vaida, cel mai longeviv stareț al Mănăstirii Cozia (1959-2000) a fost un mare teolog, gospodar și cărturar. În perioada 1996-1998, împreună cu ing. Ion Mihăilă a reclădit Mănăstirea Cozia Veche; este vorba de vechea ctitorie a lui Radu Voievod (1377-1383), tatăl lui Mircea cel Mare. Călimăneștean a fost și scriitorul Tudor Dumitru Savu; a scris șase romane de certă valoare literară, a fost membru al Uniunii Scriitorilor și director al radio-televiziunii din Cluj Napoca. În Jiblea Veche s-a născut Vlaicu Ionescu, pictor, profesor universitar și membru al Academiei de Științe din New York. Este unul din cei care au reușit să „descifreze” catrenele lui Nostradamus. În lumea artelor plastice îl întâlnim și pe consăteanul nostru, Virgil Moise, care a fost pictor și pictor-scenograf de film și teatru. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici și a avut numeroase expoziții în țară și peste hotare. Biblioteca din Călimănești găzduiește copiile a 10 tablouri ale sale. Și în domeniul muzical avem o aleasă personalitate, pe Aurel Popescu, profesor, dirijor și violonist. A participat la concursul internațional din S.U.A. și a fost primit la Casa Albă de președintele țării. În anul 1993 a concertat în aula universității din Fribourg în Elveția.
În Jiblea Veche s-a născut Ion Georgescu, cercetător în pedagogie și diplomat. A fost ambasador în mai multe țări: Egipt, Irak, Algeria, Maroc, Elveția etc. A fost delegat la sesiunile Adunării Generale O.N.U. (1963, 1966, 1967).
În domeniul medical îi amintim pe următorii: dr. Polixenia Iepureanu, fiica învățătorul Iepureanu, care și-a făcut teza de doctorat cu lucrarea „Acțiunea antianafilactică a apei de Căciulata”. Dr. N. Olinescu a studiat acțiunea terapeutică a apelor minerale din stațiune și a înființat primul sanatoriu de Urologie din Căciulata în 1958. Dr. Augustin Taloș, împreună cu soția sa, Lidia Taloș au făcut valoroase cercetări în domeniul silicozei și au introdus în tratamentul acestei boli aerosolii cu gerovital (premieră pe țară). Dr. Octavian Udriște, cercetător și pictor, a lansat în 1962 pentru prima oară în lume „Teoria cibernetico-genetică asupra originii cancerului”.
În orășelul nostru s-a născut și Decebal Vasiu, unul din așii aviației române și pilot secund al mareșalului Antonescu. Iar sora sa, Pompilia Vasiu, actriță, a jucat pe scenele teatrelor din țară și de peste hotare, în filme și a colaborat la televiziune. În lumea teatrului îl întâlnim și pe actorul Vasile Lucian, născut în cartierul Vărzărie din Călimănești. A jucat alături de C. Ramadan, George Vraca, George Calboreanu și alții. A dat „naștere” la peste 80 de roluri și a făcut numeroase turnee în țară și peste hotare.
La Călimănești s-a născut și Nicolae Rădescu, general și prim-ministru în perioada 6 decembrie 1944 – 28 februarie 1945. Printre prestigioasele personalități ale Călimăneștiului îl întâlnim și pe inginerul Ion G. Cantacuzino, cel care a construit calea ferată Rm. Vâlcea – Râul Vadului la sfârșitul secolului al XIX-lea, a construit vila Cantacuzino și a realizat captarea izvorului Căciulata în anii 1901și 1902. Iar fiica lui, Ioana Cantacuzino, a fost prima femeie din România posesoare a Brevetului de Pilot de Turism și fondatoare a Școlii de Pilotaj.
Lista acestor prestigioase personalități este însă mult mai mare. Activitatea lor desfășurată de-a lungul celor peste o sută de ani, constituie pentru noi, urmașii lor, exemplu și îndemn la dezvoltarea pe mai departe a vieții materiale și spirituale a Călimăneștiului.
