Mihaela Dobrescu a fost responsabila, timp de 14 ani, a Casei de Cultură „Florin Zamfirescu” din Călimănești, a organizat  14 ediții ale Festivalului Național de Folclor Cântecele Oltului, a fost organizator a 7 ediții ale Taberei Naționale  de Teatru ,,Florin Zamfirescu”, și coordonator a 6 ediții ale Taberei de Pictură ,,Victor Ionescu”.  Din anul 2016 își continuă activitatea în Sibiu, la Biblioteca Județeană Astra Sibiu.

În anul 2018, la editura Armanis, Sibiu, Mihaela Dobrescu ne-a adus pe masa de lectură un volum minunat: („Călimănești-Între Istorie, mit și legendă”), cartea reprezentând o invitație pe plaiuri vâlcene, la Călimănești, o incursiune literară și istorică ce îmbină într-un mod potrivit scrieri ale unor oameni care au știut cum trebuie apreciate locurile care contează.

Legenda lui Căciulă ( legenda apelor termale)

Un cioban de prin părțile locului, pe numele său Căciulă, își plimba oile în căutarea de iarbă cât mai bună și mai grasă. Vremurile erau grele și iarbă bună tot mai greu de găsit. Oile se mișcau tot mai greoi și se îmbolnăveau tot mai des.

Tot colindând el în stânga și-n dreapta, ajunse într-o zi într-un loc mocirols și puturos. Nici nu vru  să se apropie de el, dar oile au dat năvală în mocirlă și nici în  ruptul capului nu mai voiau  să iasă. Zi de zi oile fugeau în balta mâloasă și urât  mirositoare și mare i-a fost uimirea ciobanului nostru, când a văzut că oile sale ieșeau de acolo tot mai sprintene și mai vioaie.

Bătrânii spun că de la acest cioban, Căciulă, se trage numele localității Căciulata. Dealtfel, prin părțile locului există și un pârâiaș ce se cheamă Puturoasa.

Cu timpul, călugării de la Cozia au adăugat legendei și o tentă religioasă: „se spune că un cioban a venit la spovedanie și a mărturisit că oile sale s-au vindecat, scăldându-se în apele puturoase”, adăugând și o motivare  a construirii  Bolniței: „astfel, s-a construit bolnița Mănăstirii Cozia,  pentru vindecarea metehnelor trupului”.

Picătură de cunoaștere:

Cele dintâi notații istorice  asupra apelor termale le întâlnim în tratatele doctorilor Episcopescu(1837) și Fătău(1874) care au descris valoarea terapeutică a apelor de aici. Șt.V.Episcopescu, în lucrarea sa ,,Apele metalice ale României Mari" menționează că: ,, unii țărani din Călimănești au avut la casele lor, pe la începutul secolului XIX-lea, pe Aga Iusuf și pe Selim Bei din Rusciuc cărora le făceau băi sulfuroase, apa minerală o încălzeau cu pietre arse în foc, iar după baie îi frecționau pe corp cu ulei parfumat, apoi le aprindeau narghileaua”. Acest sistem de încălzire al apei sulfuroase s-a menținut până în anul 1950.

Mihail Kogălniceanu făcea în 1860 cură cu apă de la izvorul Căciulata și, încântat fiind de rezultatul obținut, o va recomanda și altor bolnavi. Scurtă vreme după instalarea sa pe tronul României, principele Carol I, din dorința sa de a vizita România Mică (Oltenia), cu gândul de a cunoaște ”țara", vizitează districtul Vâlcea, suveranul fiind însoțit, între alții, de Dimitrie Brătianu, dr.Davilla, pictorul Carol Pop de Szatmari.

Legenda este prezentată în cartea ,,Călimănești – Între istorie, mit și legendă”, editura Armanis, Sibiu 2018, pe lângă multe alte legende și mărturii ale orașului Călimănești; autor Mihaela Dobrescu.