Luna aceasta a continuat la Călimănești cu agenda de lucru a Executivului. Printre problemele de interes general al locuitorilor discutate aici am ales să vă prezentăm apelul unui politician local . În acest sens consilierul local (PSD), Nicolae Ghinoiu a cerut Executivului și colegilor din Consiliul Local al Primăriei Călimănești să înfințeze o comisie care să verifice și să stopeze diferența de preț dintre raft și casa de marcat al unui supermarket din Călimănești. A mai semnalat gradul de alterare al produselor care, în unele cazuri, este avansat. Acestea continuând să fie comercializate pe rafturi: „Am văzut la magazinele din apropiere un preț la raft și altul la casă! Termenul de garanție al unor produse este expirat, dar sunt în continuare pe raft. Mă refer aici la borcanele care au capacul bombat și care au intrat în fermentație ...!”
Reacția primarului
Florinel Constantinescu a declarat: „Este un lucru foarte grav! Vă promit că dacă nimeni nu spune nimic eu pot să vorbesc cu medicul veterinar din circumscripția noastră să meargă, împreună cu dvs, dacă doriți, și să identificați aceste produse. Dacă există în magazinele alimentare produse cu termenul expirat este un lucru foarte grav! Vom cere organelor de control să inițieze verificări în acest sens.”
Ne-am interesat pentru dvs.
Înceând cu anul 2017 orașul Călimănești are un medic permanent pentru controlul alimentelor. Acesta își are sediul la parterul blocului de pe strada Aurel Vlaicu, lângă Liceul de Turism, cu program de lucru și număr de telefon afișat.
De aproximativ două luni de zile au început discuțiile în cadrul Agenției Națională pentru Resurse Minerale. Brezoiul are șanse reale de a găsi apă geotermală și în felul acesta să implementeze în paralel proiectul de construire a unei centrale de cogenerare, care împreună pot asigura încălzirea locuințelor din oraș.
Urmează să se deplazeze la Brezoi specialiștii Agenției Naționale pentru Resurse Minerale care vor analiza hărțile cu prospecțiunile realizate până acum, vor fi efectuate și cercetări noi urmând să fie stabilit exact numărul sondelor geotermale posibile. Speranțe sunt foarte mari cu atât mai mult cât s-a descoperit că în anii 70 s-au realizat asfel de foraje la Brezoi, înainte de construirea barajului de la Gura Lotrului (2500 – 3000 m adâncime). Forajele vor fi executate numai în zona Gura Lotrului, zona confluenței râului Lotru cu Oltul urmând ca administrația publică locală să realizeze rețele de transport a apei geotermale prin programe financiare specifice. Pierderea de temperatură prin aceste echipamente fiind de 1 grad/km.
Șanse mari pentru dezvoltarea agrementului
Primarul Robert Schell nu rămâne cantonat doar în speranța sondelor geotermale, acest lucru, după cum avea să declare pentru Cozia-Info: „Pentru mine importantă este partea de agrement, înainte de încălzire. Zona Sofianu din centrul orașului poate căpăta o viziune de investiție nouă prin cearea unui aqua parc care ar putea dezvolta restaurante, agrement și multe locuri de muncă. Centrala pe cogenerare pe care o gândim are o capacitate pentru 2000 apartamente, locuințe și instituțiile publice urmând să completăm cu apa geotermală. Această stașie folosește deșeurile din lemn, estimată la un consum de 6000 t/anual și care poate produce apă caldă la un preț mult mai mic decât o gigacalorie obținută pe încălzirea cu lemn sau gaz. Stația poate fi amplasată în zona Mica unde primăria mai deține terenuri și unde, de fapt, este zona noastră industrială. Această stație produce și energie electrică într-o cantitate mai mică, dar suficient pentru noi să asigurăm consumurile instituțiilor din localitate. Consumă deșeurile de la gatere care în prezent se vând la firmele austriece. Vom gândi aproape de implementarea proiectului un sistem de colectare prin care vom obliga agenții economici din localitate să ne vândă aceste deșeuri la acelși preț. Dar să creem un fel de zonă prohibită pentru că resursa este a noastră, este din localitatea noastră, iar agentul economic nu pierde nimic. Vom mai angaja 7 – 10 oameni să colecteze de la obștile de moșneni, la defrișările din pădure rămân acele martoane care se pot folosi și ele foarte bine.
În viitor soluția pentru încălzirea Brezoiului aceasta va fi. Apă geotermală și centrale de cogenerare. Transgazul a refuzat orice discuție vis-a vis de extinderea rețelei de gaze la Brezoi, nefiind o zonă cu potențial convenabil pentru o investiție așa mare. Nu avem industrie puternică în zonă, iar consumatorii casnici sunt foarte puțini disponibili să se racordeze. Posibilitatea noastră să aducem gaze aici nu se limitează la o extindere din altă localitate, trebuia construită o rețea specială din localitatea Boița, județul Sibiu.” A declarat Robert Schell.
Există două variante de finanțare posibile: Cea în care Brezoiul obține finanțarea pe un program european care se află în consultare până în luna septembrie 2017, urmând să fie deschisă procedura depunerii proiectelor. Sau, varianta pe care Călimăneștiul o folosește de peste 10 ani, operatorul care execută forajele și furnizarea apei geotermale să administreze o perioadă de timp sondele, prin concesionare, până amortizează investiția: „Oricare dintre idei este bună pentru că nu avem altă variantă. Mi-e greu să cred că noi vom fi în stare să gestionăm un astfel de fenomen pentru că ne trebuie și specialiști. Chiar dacă primăria Brezoi va înființa o societate care să exploateze resursele geotermale nu cred că vom reuși să facem lucrurile la fel ca o firmă care este de meserie! Cred că soluția va fi cea de concesionare a resurselor așa cum funcționăm și cu apa, cu gunoiul și alte servicii.”
Și orașul Brezoi beneficiază de un astfel de potențial natural care în orașul Călimănești oferă căldură și apă caldă non stop la prețuri destul de rezonabile. Există speranța ca în următorii cinci ani orașul de sub Țurțudan să beneficieze de încălzire centralizată. Vă reamintim că în prezent apartamentele își rezolvă această problemă pe cont propriu (centrale termice de apartament, sobe cu horn, calorifere electrice, etc).
Vila „Bucegi” din localitatea Călimănești – Căciulata devenise cunoscută pentru imaginea de ruină și degradare pe care le oferea în inima turistică a zonei Căciulata. Imobilul realizat P+2 nu oferea nimic deosebit nici zonei, nici istoriei locurilor decât că funcționase ca hotel în perioada interbelică și aparținea primăriei Galați care de zeci de ani nu s-a mai ocupat de administrarea turistică a ei. Autoritățile locale nu au putut face mare lucru pentru impunerea unor norme primăriei Galați care a ținut stațiunea peste 20 de ani cu o epavă degradată. Au preferat, totuși, să arunce bani pe fereastră plătind Poliția Locală din Călimănești pentru paza mastodontului în degradare.
În final, după cum informează presa locală din Galați: ”În luna martie a acestui an, consilierii locali (n.r. ai primăriei Galați) au aprobat scoaterea din funcţiune, casarea imobilului şi valorificarea bunurilor după ce au fost organizate de-a lungul timpului patru licitaţii pentru vânzarea vilei. Acest demers a fost oprit pentru că între timp au fost primite solicitări privind cumpărarea imobilului, motiv pentru care a fost organizată o nouă licitaţie publică. Au participat 3 ofertanţi, preţul de pornire a fost 99.000 de euro, iar preţul cu care s-a adjudecat licitaţia este de 148.500 euro fără TVA. Vila ”Bucegi” urmează să fie proprietatea unei persoane fizice din judeţul Teleorman”.
Vila „Bucegi” este situată în Căciulata vis-a vis de restaurantul Intim al SC Sind România. O poziție foarte bună la calea principală de promenadă și aproape de restaurantele și parcul izvoarelor din Căciulata. Această vânzare va aduce cu siguranță reconstrucția sau o investiție nouă într-un complex turistic care va contribui serios la imaginea urbanistică de care are atâta nevoie stațiunea Călimănești- Căciulata.
În această vară au mai fost vândute etajele superioare ale complexului meșteșugăresc din Călimănești (frizerie) 2 + M, unde va fi reorganizat un hotel cu parcări - împrejurime. A mai fost vândută vila Zorilor (vis-a vis de clădirea romtelecom, lângă frizerie) unde va fi reabilitat un hotel P + 3 + M, fosta clădire a librăriei de la intrarea în parcul central, a fost deschisă o curățătorie modernă. A fost vândută și reabilitată vila Rica (lângă podul de piatră) unde s-a deschis deja o pensiune 3***.
Premierul Sorin Grindeanu a declarat, în timpul unei vizite la Uzinele Dacia Renault de la Mioveni că, în luna iunie, vor fi demarate licitaţiile pentru loturile 1 şi 5 de la Autostrada Piteşti-Sibiu. Aceste loturi însumează aproximativ 45 de kilometri. Premierul a vorbit şi despre impulsionarea dezvoltării infrastructurii, date fiind repetatele solicitări venite din partea Dacia Renault pentru urgentarea lucrărilor la autostrada Piteşti-Sibiu. Social-democratul a mai anunţat că, o dată cu loturile 1 şi 5 ale autostrăzii, şi tronsonul Piteşti-Craiova va fi scos la licitaţie. „În iunie vor fi licitate pe SEAP loturile 1 şi 5 de la autostrada Piteşti-Sibiu. Primele două loturi care vor fi scoase la licitaţie înseamnă aproximativ 45 de kilometri. Tot în iunie va fi pe SEAP licitaţia pentru drumul expres Piteşti-Craiova. Eu m-am săturat să tot vină miniştri şi să vorbească despre infrastructură. Vrem să facem aceste investiţii”, a declarat Grindeanu. Potrivit informaţiilor furnizate de Compania de Drumuri Naţionale, varianta de traseu aleasă pentru cei 123 de kilometri ai autostrăzii Sibiu – Piteşti are 10 noduri rutiere şi 7 tuneluri, dintre care cel mai lung tunel va fi la Poiana (1,7 kilometri). Astfel, secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, de la km 0 la km 15+000, asigură legătura între DN 7 (Defileul Văii Oltului) prin continuarea autostrăzii existente. Cel de-al doilea tronson anunţat că va fi scos la licitaţie este secţiunea 5, care leagă localitatea Curtea de Argeş cu oraşul Piteşti, de la kilometrul 90+000 la kilometrul 123+037 şi autostrada existenta, prin Valea Argeşului.
Polițiști de investigații criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vâlcea au pus în aplicare un mandat de arestare preventivă emis pe numele unui bărbat din comuna Mihăești
La data de 01.07.2017, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au fost anunţaţi de către polițiștii de frontieră cu privire la faptul că în punctul de trecere al Frontierei Nădlac, la intrarea în ţară, a fost depistat un bărbat de 25 de ani din comuna Mihăeşti, județul Vâlcea, persoană urmărită naţional de către Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea din data de 26 mai a.c, în baza mandatului de arestare preventivă emis de Judecătoria Horezu pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată. În colaborare cu polițiștii de investigații criminale din Arad, tânărul a fost predat unei escorte formată din polițiști vâlceni, ulterior fiind încarcerat în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul Inspectoratul de poliție Județean Vâlcea.
INFRACȚIUNE RUTIERĂ
Polițiștii i-au întocmit dosar penal unui tânăr de 36 de ani, depistat în trafic sub influența alcoolului La data de 02 iulie a.c., polițiștii din cadrul Poliției orașului Horezu, au oprit în trafic, pe raza comunei Lădești, un autoturism, la volanul căruia se afla un bărbat de 36 de ani, din aceeași localitate. În urma testării cu aparatul etilotest a rezultat valoarea de 0,50 mg/l alcool pur in aerul expirat, bărbatul fiind condus la spitalul pentru recoltarea de probe biologice.
A fost intocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunţă că începând din 29.05.2017, ora 14:00, a fost redeschisă circulația rutieră pe DN 67C, pe sectorul de drum cuprins între km 34+500 - km 59+800. Precizăm că din cauza vizibilității reduse (ceață densă) accesul autovehiculelor în intervalul orar 20:00-07:00 este strict interzis. Având în vedere dificultatea acestui traseu (multiple curbe periculoase și altitudinea ridicată), viteza maximă de circulație pe sectorul de drum menționat este de 30 km/h. Accesul pe acest tronson de drum este permis doar autovehiculelor cu tonaj mai mic sau egal de 7,5 t. Mențonăm că în perioada următoare utilaje ale CNAIR SA vor fi prezente pe drum pentru a interveni ori de câte ori este nevoie. Zăpada depusă pe carosabil a fost înlăturată, s-au finalizat marcajele rutiere şi au fost montate toate elementele de siguranţă şi de semnalizare deteriorate pe timpul iernii, astfel încât comisia întrunită ca urmare a deciziei directorului general al CNAIR S.A și formată din reprezentanţi ai Companiei şi ai Poliţiei Rutiere din judeţele Vâlcea şi Gorj, a decis deschiderea circulației rutiere pe Transalpina în condiții de siguranță a traficului. Transalpina, denumită și „Drumul Regelui” face legătura între Transilvania și Oltenia. Aflată la peste 2.000 de metri altitudine, Transalpina este cel mai înalt drum din România care poate fi traversat cu maşina, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). În anul 2009 a început asfaltarea și modernizarea acestui drum pe o distanţă de 148 de kilometri, între Sebeş, judeţul Alba si Bengești, judeţul Gorj. În 2012 pe mai mult de 99% din traseul Transalpinei primul strat de asfalt a fost așternut.
