Această parohie face parte din cele cinci biserici ale orașului Călimănești. Parohia Jiblea Veche cuprinde credincioșii ortodocși din cartierele Jiblea Veche, Cozia, Căciulata și Păușa și are în componență două biserici. De aproximativ 40 de ani această parohie a fost păstorită de către părintele Vasile Toader (foto), alăturându-se în decursul timpului și fiul acestuia Eduard care au lăsat aici o activitate spirituală și culturală bine așezată. După anii 2014 a venit timpul pensionării, când părintele Vasile a predat ștafeta fiului său Eduard, însă noile canoane și rânduieli bisericești au impus crearea postului de preot II și nevoia aducerii a încă unui slujitor în parohie. Nu a fost o împotrivire lucrul acesta, dar în ciuda preoților de valoare din eparhia Râmnicului PS Lovișteanu nu a găsit decât pe Constantin „sămânță de scandal” Negrea, fiu al comunității Jiblea Veche preoțit la biserica Boteni din județul Vâlcea.

Pensionarea nu înseamnă ștergerea sau trecerea în uitare a activității intelectuale și profesionale din această comunitate. Tocmai, că biserica ortodoxă a dăinuit pentru că activitatea ei nu s-a rezumat la un heirupism gen aprozar!!! Venirea preotului Constantin Negrea alături de preoteasa Violeta au adus la Jiblea Veche, pe lângă altele, și scandaluri de presă. Astăzi vă prezentăm altul ...

Violeta Negrea (preoteasa parohiei Jiblea Veche), Marinaș Vasile, soția acestuia Ioana Marinaș și Buduleci Marin au fost chemați în judecată, în dosarul civil 1144/198/2016, de către fostul preot paroh al Parohiei Jiblea Veche, Vasile Toader, pentru atingerea adusă drepturilor la onoare, demnitate, reputație, imagine și viață privată, prin formularea unor afirmații denigratoare, ironice și mincinoase în public.

Mai exact, în data de 23.05.2016, în urma unor reclamații din partea Consiliului Eparhial condus de actualul preot paroh C-tin Negrea, reprezentanții bisericești au fost desemnați să efectueze o anchetă la Biserica Jiblea Veche cu privire la modul cum a fost înstrăinat terenul aparținând bisericii în perioada cât Vasile Toader a fost preot paroh.
S-au pus pe tapet multe acuzații de o parte și de alta, printre care și faptul că pr. Vasile Toader ar fi avut amantă o femeie angajată în cadrul parohiei. Pr. Vasile Toader a solicitat celor patru să facă dovada acuzațiilor de adulter și obligarea acestora la plata sumei de 20.000 lei reprezentând daune morale. 

„Eram 10 – 12 persoane în biserică, (a declarat pentru Cozia-Info pr. Vasile Toader) acolo s-a desfășurat ancheta, de către trimișii ÎPS Varsanufie: inspectorul Iulian Licsandra, un preot Mateescu care este consilier juridic la Episcopie și protopoul Ceaușu de la Călimănești. Veniseră pentru o sesizare din partea doamnei Violeta Negrea, când bărbatul d-ei, preotul Constantin Negrea, era în canon la Mănăstirea Troianu pentru abateri disciplinare de natură economică. Pr. Nețu (n.r. parohia Călimănești 1) l-a reclamat că i-a intrat în parohie unde a făcut servicii religioase încasând bani de aici.

În această perioadă 15 feb. 15 mar. 2016 soția lui Negrea a făcut o sesizare către ÎPS Varsanufie prin care îl acuză întâi pe domnia sa că a luat o hotărâre nedreaptă, mă acuză pe mine de tot felul de lucruri, după care adaugă că cei care au contribuit la sancționarea soțului am fost eu, Edi (n.r. Toader, fiul acestuia), Nețu ...

La ancheta de la biserica Jiblea Veche au fost citați Nicolae Tănase, Marinaș Vasile, Buduleci Marin  - consilieri parohiali și Marinaș Ioana – comitetul parohial. Preoții de la Vâlcea au mai citit încă odată reclamația Violetei Negrea căreia i-au reamintit deczia IPS Varsanufie că trebuie să aducă probe pentru susținerea acuzațiilor. Probe nimic ... a bătut câmpii tot ca la Vâlcea!

În final când procesul verbal era deja finalizat urma să-l semnăm toți cei prezenți. Până acolo, doamna Negrea se adresează inspectorilor Arhiepiscopiei, spunând: „(...) lui bărbatămeu i se trage datorită părintelui Toader pensionar care întreține o relație extraconjugală cu o fată din Jiblea în vârstă de 30 – 35 ani. La care au accesat imediat familia Marinaș și Marin Buduleci care, mai mult, i-a spus și numele.

Am pierdut procesul datorită loteriei martorilor ...

Pentru că l-am pus martor pe nea Nicu Tănase care a depus mărturie mincinoasă la Judecătoria Brezoi declarând sub jurământ că a fost prea departe și nu a auzit nimic. Toată treaba s-a petrecut în biserică! Doamna Marinaș a pus martori pe Ștefan Buduleci și soția acestuia Vasilica care nu au fost în biserică. Au jurat că dacă ar fi auzit că doamna Marinaș ar fi vorbit prin sat că eu trăiesc cu fata respectivă?! Normal că au jurat că nu au auzit! O mărturie fără rost pentru că eu i-am acuzat că au vorbit în biserică nu prin sat!

Cei trei preoți veniți din partea Arhiepiscopiei nu i-am putut chema ca martori. Pentru că de fapt, ei puteau să lămurească adevărul foarte ușor, deoarece Violeta Negrea lor li se adresase!

Canoanele bisericești interzic implicarea preoților în procese Circulara dată de IPS Varsanufie pentru parohiile din cadrul Arhiepiscopiei Râmnicului se spune: Dacă preoții au litigii în Instanță privind cauza parohiei, sau o cauză personală pot să apară în Instanță numai cu acordul meu scris. Celor trei preoți nu le-a dat voie IPS Varsanufie!

Acum trebuie să plătesc celor patru pe care i-am acționat în judecată suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli, iar doamnei Marinaș Ioana suma de trei sute de lei tot cheltuieli de judecată.”

Nota

( 0 Nota )

Daescu Chirea Narcis

14 Iunie 2017

Accesări: 4250

Cele doua păduri au împreună o suprafață de 3.389 de hectare. Pădurea Cozia are o suprafață de 2.286 de hectare, iar pădurea Lotrișor 1.103 de hectare, amândouă fiind păduri seculare, virgine sau cvasivirgine de fag și amestecuri de fag și foioase. Cele două păduri sunt integrate deja în zona de protecție integrală de aproape 8.500 de hectare a Parcului Național Cozia, administrat de Romsilva, intervenția umană în această zonă fiind strict interzisă. Celor două păduri, care cuprind exemplare cu o înălțime de peste 50 de metri și diametrul de 2 metri, au evoluat de-a lungul timpului fără intervenția umană. Regia a inițiat demersurile pentru includerea celor două păduri în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO anul trecut, iar în luna septembrie, o echipă de specialiști ai Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și ai Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) le-a evaluat în teren. Procesul de includere în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO este în derulare. Anul trecut, Romsilva a inclus alte aproape zece mii de hectare de pădure în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, procesul de identificare a altor suprafețe de fond forestier fiind în derulare. Regia Nationala a Padurilor - Romsilva administreaza 3,14 milioane de hectare fond forestier de stat, inclusiv 22 de parcuri nationale sau naturale.

Ideea este frumoasă, dar Romsilva nu informează corect opinia publică. Parcul Național Cozia are hotarele prin orașul Călimănești. În zona cartierului turistic Cozia ajunge pănă în Calea lui Traian, până la trotuar. Această demență este aplicată și susținută la sânge de către un inginer absurd (Pavel Prundurel directorul parcului). De ani buni este impusă interdicția de construire în zonă a absolut orice, stopând în felul acesta dezvoltarea orașului – stațiune care nu are nicio legătură cu Parcul Național Cozia.

Imaginea de rezervație națională te duce cu gândul undeva retras, undeva în natură. Până acum această idioțenie de Parc Național Cozia a reușit să blocheze autorităților locale proiectul de construire a telecabinei Arutela – vf. Cozia și blochează în continuare autorizațiile de construire în zona intravilană a orașului Călimănești.

Corupție la nivelul Romsilva  Hotarele parcului au fost trasate de liberalul Ion Greere, ing. silvic și primul director al PNC, care a introdus în anii 90 această pacoste în interiorul orașului Călimănești. A fost un gest premeditat despre care tinerii de atunci realizăm cât rău ne face acum! Romsilva trebuie să răspundă la o întrebare: Ion Greere a dobândit vreo suprafață de teren în zona Cozia în urma acestor mișcări de culise?!

Nota

( 0 Nota )

Daescu Chirea Narcis

31 Mai 2017

Accesări: 2553

Nereguli descoperite de Curtea Conturi la investiţia de asfaltare a drumului comunal DC 13 Sălătrucel-Șerbănești

Curtea de Conturi a publicat recent concluziile unui control desfăşurat la Primăria Sălătrucel (fiind vizat anul 2015, atunci când primar era Dumitru Drăghici), control care a descoperit că, la obiectivul de investiții „Reabilitare și asfaltare drum comunal DC 13 Sălătrucel-Șerbănești”, s-a constatat acceptarea la plată, fără temei legal, a sumei de 700 milioane de lei vechi aferentă unor borderouri de decontare întocmite eronat de agentul economic antreprenor.

Nu au fost respectate dispozițiile legale privind înregistrarea sistematică și cronologică a operațiunilor patrimoniale efectuate, în anul 2015 fiind emise facturi în valoare totală de 114 mii lei pentru încasarea chiriilor sau redevenţelor prevăzute în contractele încheiate cu diverse persoane juridice, fără a se proceda la înregistrarea facturilor respective în contul 411 „Clienţi”, astfel cum prevăd normele metodologice privind conducerea contabilităţii publice.

În organigrama Primăriei comunei Sălătrucel, în anul 2015, nu era inclus un post de auditor public intern și nici nu s-au efectuat demersurile necesare de către conducerea executivă în vederea asocierii cu alte unități administrativ teritoriale pentru exercitarea activității de audit public intern de către un compartiment constituit la nivelul structurii asociative deși, în perioada 2012-2015, Comuna Sălătrucel a avut mai mult de trei ani consecutiv un buget anual de peste 100.000 euro.

Nota

( 0 Nota )

Razvan Stoica

28 Mai 2017

Accesări: 2914

Lăutarii politicii după ureche, total nedocumentați, au încearcat în disperarea de a-și câștiga capital de imagine să se agațe de orice motiv pentru a oferi electoratului dovada candidatului luptător, bineintenționat. Ascunși, cumva în spatele unei imunități, chipurile politice, au reușit să creeze în rândul cetățenilor o imagine de confuzie lansând în spațiul public tot felul de scenarii care au derutat și speriat populația. Împotriva stației de sortare au fost organizate mitinguri de protest, au fost lansate proteste în mediul on-line și acuzații de furt, de proastă gestionare, de abuz în serviciu împotriva primarului Robert Schell. 

Primarul orașului Călimănești, Florinel Constantinescu a enunțat foarte bine genul acesta de candidat - pocnitoare politică: „(...) Tocmai de aceea aș întreba, eventual, pe acești domni și pe alții asemenea! În ce sunteți specialiști, sau, mai exact, vă recomandă ceva să aspirați la postul de administrator al unui oraș? Eu cred în democrație și democrația este singura care poate permite unui neavenit, lipsit de priceperi și de cultura administrării publice să participe la competiția pentru primar. Dar democrația singură nu te face și competent pentru o astfel de responsabilitate. Competența vine de prin școli și din practica directă a ceea ce te-au învățat dascălii, dacă i-ai avut.”

Primarul orașului Brezoi, Robert Schell: „Regretabil este faptul că se dezinformează populația. În zona respectivă s-a solicitat organizarea unui miting (n.r. precampania și campania electorală 2016), dar oamenii din zonă trebuie să știe foarte clar că nu intenționez să fac niciun fel de depozit de gunoaie, repet lucrul acesta pentru a nu știu câta oară! Li se spune tot timpul că vor fi gunoaie acolo! Nu. Va fi o stație de sortare deșeuri care este construită după toate normele europene, printr-un program european în parteneriat cu Consiliul Județean. Este foarte importantă investiția și nu voi accepta să fie pusă în pericol de persoane care habar nu au despre ce vorbesc. Acestor persoane li s-a pus la dispoziție documentația, au văzut, au citit, iar în Consiliul Local (unde vin ca să se bage în seamă pe la ședințe) au recunoscut că sunt lămuriți de datele pe care nu le cunoșteau, dar cu toate astea continuă să învrăjbească oamenii și să-i dezinformeze.

Gunoiul nu va sta afară ...

Acolo va fi construită o hală cu dimensiuni mari, aproape o jumătate de stadion, unde primul proces este cel de sortare realizat pe benzi rulante, după aceasta gunoiul intră în niște aparate de făcut baloți reciclabil care se cară separat la centrele de reciclare. Gunoiul care nu se reciclează va fi încărcat în containerul mare de 70 t pe care-l avem deja acolo și care la două zile duce gunoiul la depozitul de la Fețeni - Rm.Vâlcea. Gunoiul în Brezoi nu stă mai mult de 24 ore până se încarcă acel container.

Avantaje: Sunt 16 locuri de muncă, prețul gunoiului va putea scădea datorită reciclării care va trasporta mai puțin gunoi la depozitul ecologic, iar cel reciclat va fi vândut de noi și mai putem recupera bani. Pentru populație va exista posibilitatea să depună gunoiul reciclat care va avea un preț, iar amestecat alt preț. În prezent 1t deșeu costă 20 euro.

Prin aceste acțiuni încercăm să ridicăm nivelul serviciilor în orașul nostru așa cum se întâmplă și dincolo. Ne dorim să se întâmple și la noi, iar când se întâmplă se găsesc ... piedici!

Nota

( 0 Nota )

Daescu Chirea Narcis

14 Iunie 2017

Accesări: 2007