La ora 14.00, în ziua de 20 mai 2021 s-a desfășurat ultimul act din ziua Călimăneștiului și anume lansarea de carte „Rememorări cu gust de pelin”, volumul II, autor Sorin Zamfirescu. Prezintă Gh. Zmeureanu sub moderația evenimentului semnată de Georgeta Tănăsoaica, directoare a bibliotecii A.E.Baconsky. Tot acum Ligia Olănescu Rizea a vorbit despre expoziția de albume fotografice cu chipurile de odinioară ale călimăneștenilor. Peste toate acestea, Flornel Constantinescu a spus în spiciul său:
„Stimați invitați,
Când am spus că voi participa la lansarea celui de-al doilea volum al Rememorărilor cu gust de pelin, semnat de Sorin Zamfirescu, cineva m-a întrebat dacă am gustat vreodată pelinul. Este adevărat că nu am o amintire a gustului de pelin decât în amestecurile alimentare cunoscute. Este dulce-amar cred, mai degrabă amar, dar nu amar de nesuportat.
Viața ne oferă tuturor întâmplări dintre cele mai diverse. Unele dintre ele, cu un nevinovat gust de pelin. Altele cu gust de pelin obligatoriu, agresiv și în concentrații greu de suportat. Cam așa sunt multe dintre istoriile personale și de familie pe care Sorin Zamfirescu ni le-a povestit în primul volum. Instalarea regimului comunist în România a frânt multe destine, inclusiv pe acelea ale unora dintre cei mai cunoscuți și respectați oameni din Călimănești. Nae Zamfirescu, profesor și primar în Călimănești, tată al lui Sorin Zamfirescu, se va afla printre ei. Arestat și ținut în închisoare timp de câțiva ani, fără a fi judecat, este urmărit și înregistrat de Securitate până la senectute, fără nicio justificare de bun simț. Ce gust să aibă rememorările unei asemenea vieți și a celor care au trăit în familia lui Nae Zamfirescu, urmăriți cu aceeași încrâncenare de regimul comunist?
Așteptam cu mare interes acest al doilea volum al dezvăluirilor publice ale propriei vieți, profesionale dar și politice. Autorul este un politician de dreapta și ultimii treizeci de ani a participat la multe bătălii politice și electorale, după cum știm.
Cartea lui Sorin Zamfirescu deschide larg o fereastră către una dintre cele mai importante familii din Călimănești. Avem nevoie să ne întoarcem privirile spre trecutul nostru pentru a duce cu noi în viitor pe cât mai mulți dintre cei care au construit istoria noastră locală.
În aceeași direcție, sociologul și omul de cultură Ligia Rizea ne propune o expoziție de fotografii ale vechilor familii din Călimănești. Călătoria vizuală în care vom porni împreună ne va aduce multă informație despre stâlpii societății noastre, care, ca în orice comunitate puternică, sunt marile familii locale.
Sunt bucuros că putem fi martori împreună la aceste două evenimente clădite de doi dintre cei mai interesanți oameni care s-au născut la Călimănești: Ligia Rizea și Sorin Zamfirescu.
Începând cu ora 11.00, în ziua de 20 mai 2021, ziua orașului Călimănești a continuat la Mănăstirea Cozia unde s-a desfășurat un Te Deum și a avut loc premierea cuplurilor care au împlinit 50 de căsătorie. În urmă cu câteva clipe primarul Florinel Constantinescu a rostit un discurs adresat tuturor participanților:
„Doamnelor și domnilor, dragi invitați,
Ne-am adunat aici să aniversăm și să omagiem cele mai longevive familii din orașul Călimănești. Facem acest lucru de mai mult timp, dar cred că acesta este unul dintre cele mai importante gesturi de recunoaștere publică pe care le avem de făcut.
Familia este, cred eu, cea mai importantă instituție pentru un om. Lumina primei zile din viața fiecăruia a fost văzută într-o familie și acest lucru ne va urmări întreaga viață. Pentru că lumina nu este doar aceea pe care o dă soarele, ci și lumina pe care o dau, în familie, părinții, bunicii, frații, surorile, verișorii și toți ceilalți, alături de care copiii devin adolescenți, tineri, oameni maturi și apoi vârstnici, veterani, ca doamnele și domnii pe care îi sărbătorim acum.
Acesta este un omagiu adus familiei, locul în care fiecare dintre noi a devenit om. Prin comparație, la școală ne dezvoltăm intelectual, la biserică ne dezvoltăm moral, iar în familie ne dezvoltăm priceperile de a fi la rândul nostru oameni, în toată puterea cuvântului.
Aceasta este o zi în care omagiem familia. Familia rezistentă, ajunsă, iată, la 50 de ani. Nu există mai mare mândrie în viață decât să arăți celorlalți oameni o familie construită să reziste în timp. O familie care a adunat atâtea decenii de viață a trebuit să treacă, evident, și prin multe încercări și greutăți. Faptul că familiile dumneavoastră au acum o vârstă atât de importantă arată că ele s-au bazat pe bună înțelegere și - cel mai important lucru - pe multă iubire. Acesta este sentimentul cel mai important într-o familie. Familiile reușite încep cu o poveste de iubire și rezistă numai dacă povestea aceea durează. Avem, așadar, în fața noastră și mari povești de iubire.
Felicitările mele se referă la acest lucru. La povestea de iubire care v-a ținut împreună și pe care vă urez să o continuați încă mulți ani în sănătate și bucurii.
În dimineața zilei de 11 martie 2021 a trecut în neființă Nuțu (Puiu) Pamfil, în urma unui stop cardiac. După cum se discută în jurul familiei, Puiu nu a avut niciun fel de suferință, nu era înregistrat pacient sub observație la spitale sau clinici și nici nu avusese probleme grave cu inima. A avut, în schimb, stressuri legate de activitatea politică și cea sindicală. Trăgea de un proces cu Regionala CFR de nouă ani de zile. Chiar în dimineața zilei când s-a stins avea un nou teremen în sălile de judecată. La acestea s-au adăugat și luptele locale PNL – PSD cu ”năucitorul” Ion Bușagă (fostul primar al comunei). Puiu a fost un liberal convins și trăia din partea ”brigăzii Bușagă” adevărate clipe de stress și răzbunare. Judecat, așa la gura sobei, cam acestea au fost motivele pentru care inima unui om, remarcat în comuna lui, a cedat!
Născut pe meleagurile comunei Berislăvești, în satul Rădăcinești, alături de încă trei frați: Vasile, Viorica și Marian, Nuțu (Puiu) Pamfil, avea 53 ani, era al treilea dintre frați. Căsătorit, sotia-Iuliana Maria, învățător la Scoala Gimnazială Berislavești și tată a două fete - Andra Iulia și Elena. Era lincențiat al Facultatii de Drept, în cadrul Academiei de Poliție ”Al.Ioan Cuza” din București.
În perioada 1988-2014 a îndeplinit mai multe funcții în cadrul CFR: magazioner, conductor tren, șef tren, inspector de specialitate, instructor regional, instructor central în Ministerul Transporturilor, iar în prezent lucra la SC APAVIL SA, Sector Călimănești, Birou-Contracte. În perioada 2000-2014, a fost liderul de sindicat al MC Feroviarul, iar din 2004 până în 2013, vicepreședinte călători - Regionala Craiova, membru în comitetul director al Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial din România.
Politic: Nutu Pamfil a activat în cadrul organizației PNL Berislăvești ocupând pe rând funcția de vicepreședinte și mai apoi de președinte al organizației, unde a demonstrat prin implicare și consecvență, că liberalismul are un cuvânt de spus în comunitatea pe care o reprezenta. A intrat în toate competițiile electorale alături de echipa liberală locală, județeană si națională, participând activ la toate acțiunile întreprinse de aceasta, obținând rezultate remarcabile. La alegerile din anul 2016 a candidat la funcția de primar al comunei Berislăvești.
Va fi înmormântat duminică, după slujba Liturghiei la biserica din satul său natal, Rădăcinești. Nu va avea, nici el, parte de o înmormântare creștinească din cauza acestei demențe de pandemii gestionată foarte prost, chiar de liberalii pe care Puiu i-a slujit cu atâta credință. În dimineața zilei de joi 11 martie 2021 a fost dus la IML Vâlcea pentru respectarea tuturor procedurilor legale (autopsie, acte, etc).
Iar de la apariția acestui articol Puiu se află pentru ultimul priveghi în satul său natal încărcat cu viața arhaică cinstită și simplă a oamenilor de munte. Povestea asta nu seamănă si nu poate fi comparata cu povestea altor oameni, cu trăirile lor. Nici măcar nu poate fi comparata cu propriile povesti, cele trecute, cu lecțiile lor atașate, cu tot. Povestea e unica, de la construcție, până la Devenire, un dar sau o karma. Si se împlinește în felul ei, unic...
Puțini știu faptul că Emilian Frâncu este și unul din inițiatorii Legii 53/2013, care consacră în România sărbătorirea limbii române.
Încă din anul 1990 Ziua Limbii Române se sărbătorea în Republica Moldova ca urmare solicitărilor celor circa 700.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Chişinău, care avusese loc la 27 august 1989. Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a adoptat, la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat şi, în acelaşi timp, se stipula renunţarea la grafia chirilică şi revenirea la alfabetul latin. Actele normative subsecvente menţionau explicit faptul că limba moldovenească este identică cu limba română. În anul următor, la 23 iunie 1990, Parlamentul Republicii Moldova a instituit ziua de 31 august ca sărbătoare naţională ''Limba noastră cea română'', iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ''Limba noastră''.
În anul 2011, mai multe asociaţii şi organizaţii româneşti din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina au stabilit, la rândul lor, ca ziua de 31 august să devină Ziua Limbii Române şi să fie o sărbătoare specială a acestor comunităţi româneşti!
În România, după mai multe încercări nereușite, din anul 2010 s-a reluat demersul de a consacra oficial o sărbătoare dedicată limbii române. În expunerea de motive a propunerii legislative, parlamentarii români care au inițiat legea subliniau că...
... importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite..
Legea 53/2013 a fost aprobată de Senat în şedinţa din 6 decembrie 2011, de Camera Deputaţilor la 19 februarie 2013 şi a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013! Astfel potrivit Legii 53/2013, se prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune să includă în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile.
Iniţiatorul, Emilian Valentin Frâncu, motiva propunerea legislativă şi prin faptul că viitoarea lege va veni în sprijinul comunităţilor de români din străinătate, devenind astfel prioritare mai multe obiective printre care amintim:
- Educaţia în limba română prin proiecte ale comunităţilor, finanţate de Guvernul României.
- Păstrarea identităţii cultural-religioase a comunității prin susţinerea proiectelor de punere în valoare a patrimoniului cultural românesc, al tradiţilor româneşti autentice.
- Construirea de reţele profesionale și educaționale în cadrul comunităţilor româneşti din diaspora.
- Promovarea şi păstrarea celor trei dialecte ale limbii române (aromân, megleno-român şi istroromân), ultimele două fiind într-un real pericol de dispariţie! Astfel de pe urma Legii Zilei Limbii Române au putut benefia circa 10 milioane de etnici români trăitori în afara graniţelor ţării!
Material realizat de SC Nartz SRL, la comanda Partidului PRO România, filiala Vâlcea, CMF - 11200008
La ora 9,30, în ziua de 20 mai 2021, a fost deschisă ședința solemnă a Consiliului Local Călimănești. Sunt prezenți consilierii locali, invitați de seamă ai orașului, oameni de cultură, ziariști. Primarul Florinel Constantinescu a citit cuvântarea dedicată acestei zile:
„Bună ziua și bun venit la cel mai mare eveniment din viața stațiunii Călimănești! Aniversăm astăzi 633 de ani de la atestarea localității noastre printr-un document oficial. La mulți ani tuturor!
În data de 20 mai 1388, la Cancelaria domnitorului Mircea cel Bătrân, au fost redactate și semnate două înscrisuri care stau la baza atestării noastre documentare. Este foarte interesant că, în cele două documente, Călimănești și Râmnicu Vâlcea stau împreună. Alăturarea celor două localități, care sărbătoresc astăzi aceeași vârstă documentară, este una cu mare încărcătură simbolică. În ea se poate vedea o speranță dragă vâlcenilor, aceea a dezvoltării unificatoare, în jurul municipiului de astăzi, a tuturor stațiunilor balneoclimaterice: Govora-Băi, Ocnele Mari, Băile Olănești și, desigur, cea mai mare și mai bine plasată dintre ele, Călimănești, cu cele două mari atracții, Cozia și Căciulata.
De ani buni evocăm la această dată pe cei care au întemeiat localitatea cu mii de ani mai înainte, așezându-se aici de-o parte și de alta a râului Olt, ca pe un loc bun, roditor dădător de mari speranțe pentru viitor. Întemeietorii anonimi ai localității au făcut primii pași în istoria noastră comună, fiind urmați de figuri ilustre ale poporului român, care au găsit la Călimănești loc de ctitorie pentru lăcașuri de cult, închinate credinței românești și, mai aproape de vremurile noastre, prilej de investiție în stabilimente pentru tratarea suferințelor cu ajutorul apelor minerale. Printre evenimentele organizate la această aniversare se află și o expoziție de fotografii care aduce în atenția publică familiile care au contribuit la creșterea localității în ultimii peste o sută de ani. O vom vedea împreună pentru a-i primi pe înaintași în sufletele noastre cu mult respect și multă reunoștință. Trecutul merge alături de noi în viitorul pe care îl pregătim pentru Călimănești.
Ne întâlnim în fiecare an, la 20 mai, și pentru a ne face planuri pentru viitor. Ultimul an nu a fost dintre cei mai buni, dar localitatea noastră a făcut față în viața ei la situații mult mai grele decât o amenințare cum este cea de acum. Pericole ca acesta pot opri din drum pe unul sau pe altul dintre noi, dar niciodată o întreagă familie cum este Călimănești. Sunt încrezător că lunile care vin ne vor aduce din nou turiștii în stațiune și ne vom recâștiga optimismul nostru proverbial. Avem de lucru la Călimănești. Administrația publică derulează noi proiecte de modernizare și de dezvoltare a localității, după cum știți. Investitorii privați sunt nerăbdători să-și reia activitatea la capacitate maximă și să-și extindă afacerile în turism. Gospodarii locali au planuri de dezvoltare a gospodăriilor lor, care trebuie reluate cât mai curând. Noi, românii, am știut întotdeauna să ne ridicăm și să mergem mai departe fără teamă de nimic.
Cum spuneam și în anii trecuți, eu cred că 20 mai este singura zi din an în care ne putem permite să fim un pic mai festivi. În toate celelalte trei sute șaizeci de zile avem de lucru. Să sărbătorim, așadar, cu încredere și bucurie și de această dată, mândri de trecutul și de prezentul nostru și cu încredere mare în viitor.
De 1 MARTIE administrația Domeniul schiabil Transalpina-Voineasa împreună cu Jandarmii Montani au împărțit flori și mărțișoare la toate doamnele și domnișoarele aflate pe pârtia de ski.
Adrian Iepure: ”Inițiativa a fost a noastră, a Administrației Domeniului schiabil Transalpina-Voineasa pentru a marca, sau a prețui într-un fel ziua de astăzi, iar doamnelor și domnișoarelor care au fost prezente pe pârtie, li s-a oferit câte o floare. Pentru noi este cam impropriu spus: ”Pentru a marca venirea primăverii! Noi nu ne dorim asta, dorim ca iarna să țină cât mai mult! Dar, ca și zi specială, am vrut să fim alături de această bucurie. De asemenea am transmis o urare pe pagina noastră oficială de Facebook.”
„Ca în fiecare an, împreună cu administratorii Adrian Iepure și Popescu Irinel am hotărât să oferim flori și mărțișoare. Această activitate ne-a încântat foarte mult, iar speranța noastră este că doamnele și domnișoarele s-au bucurat la fel de mult să primească mărțișoarele, așa cum ne-am bucurat și noi.” A declarat jandarmul plutonier adjutant șef Relu Constantin Chelcea!
Datorită situației generată de criza coronavirus manifestările organizate pentru sărbătorirea zilelor orașului Călimănești au fost anulate. Autoritățile au așteptat până în ultimul moment deciziile guvernamentale ca să poată organiza, într-un fel, ciclul neîntrerupt de sărbătorire pornit în anul 2005. În situația dată, primarul Florinel Constantinescu a fost nevoit să anuleze și ședința solemnă a Consiliului Local rezumându-se doar la o scurtă cuvântare ocazională transmisă în mediul on-line.
Cozia-Info este ziarul cu redacția în orașul Călimănești, un oraș - stațiune care are puterea să construiască permanent evenimente culturale, sociale, de agrement și care oferă milioanelor de români o continuă schimbare în bine, oferind într-un parcus turistic de patru anotimpuri calitate, bună dispoziție și sănătate. Cei mai importanți sunt oamenii locului care au fost renumiți, datorită vieții frumoase de aici, pe tot parcursul istoric al acestei țări. S-a știut de Călimănești și în perioada interbelică, și pe vremea lui Napoleon al III-lea, și în perioada comunistă, s-a știut în anii grei, cenușii ai anilor 90, iar astăzi Călimăneștiul se conturează într-un resort de patru stele înconjurat de munți, de mănăstiri, de baze de tratament, de izvoare tămăduitoare, de restaurante, hoteluri, terase și complexe de relaxare. Suntem urmașii domnitorului Mircea cel Mare, care a trăit și a murit aici, și poate în planurile sale s-a gândit că urmașii lui vor face din aceste locuri așa cum a făcut El ... o Perlă a Oltului. Și urmașii lui așa au făcut! La mulți ani Călimănești, La mulți ani călimăneșteni!
Vă prezentăm în continuare alocuțiunea primarului orașului Călimănești transmisă cu ocazia zilei de 19 mai:
Călimănești - 632 de ani de la prima atestare documentară a orașului . La mulți ani!
În urmă cu 632 de ani, domnitorul Mircea cel Bătrân a semnat două înscrisuri în care este pomenit și numele localității Călimănești. Acestea sunt documentele care fixează o bornă în timp pentru începuturile noastre la ieșirea Oltului din munți. Există dovezi arheologice care plasează începutul vieții într-o comunitate organizată aici mult mai devreme, în primii ani ai erei noastre. Vârsta reală a localității se poate plasa deci oriunde între cei 2000 de ani ai dovezilor arheologice și cei 632 de ani care au trecut de la înscrisul oficial, redactat la cancelaria domnitorului Mircea cel Bătrân. Convențional, sărbătorim de multă vreme perioada scursă de la primul document oficial cunoscut, adică și cei 632 de ani, pe care îi împlinim pe 20 mai 2020.
La mulți ani, Călimănești și tuturor celor care și-au legat viața de acest loc minunat!
Aniversarea noastră din acest an are desigur și un aspect inedit. Venim cu toții din izolarea impusă de criza de sănătate pe care o traversăm. Rămânem încă pentru o perioadă de timp la distanță unii de alții, pentru a ne proteja și pentru a proteja sănătatea celorlalți. Nu ne putem reuni ca în trecut, dar suntem pe deplin uniți în efortul pe care îl facem acum pentru binele tuturor. Și vom fi cu mult mai puternici purtând în gând în aceste zile o urare de viață lungă pentru stațiunea Călimănești și urări de fericire și de sănătate pentru fiecare dintre cei care îi dau viață zi de zi.
În fiecare an am evocat trecutul istoric al localității Călimănești, am evaluat prezentul pe care îl trăim și am proiectat viitorul nostru comun. Vom face același lucru și acum. Avem prilejul să revedem pas cu pas evenimentele istorice care s-au petrecut în trecut, consultând cu mai multă răbdare sursele tipărite din biblioteci și de pe internetul atât de bogat în conținut scris și în imagini fotografice surprinse, de-a lungul a peste o sută de ani, în stațiunea Călimănești. Eu am făcut acest lucru în ultima perioadă de timp și vă mărturisesc că mă simt ca proaspăt revenit dintr-o excursie înapoi în timp, pe aceste meleaguri. Prezentul nostru este o evoluție în modernitatea urbană la care avem acces acum. Proiectele noastre din ultimii ani, unele finalizate, altele aflate în plină derulare, au schimbat deja condițiile de viață oferite locuitorilor și turiștilor care ne vizitează. Viitorul care depinde de noi este optimist. Condițiile de ospitalitate sunt mai bogate și mai moderne și în acest an. Oamenii de afaceri au investit în creșterea turismului la Călimănești și Primăria în pregătirea pentru noul sezon a spațiilor publice aflate în administrare. Suntem cu toții încrezători că reluarea activităților turistice se va face în timp util, pentru a aduce prosperitate tuturor.
Eu cred că această aniversare trebuie să fie una a bucuriei și a speranței în viitor. Distanțarea fizică impusă de criza de sănătate prin care trecem ne apropie prin sentimentul de mândrie pe care îl trăim împreună, ca oameni ai locului pe care îl sărbătorim.
La mulți ani, Călimănești și tuturor celor care și-au legat viața de acest loc minunat!
Pe data de 20 mai 2021, oraşul Călimăneşti împlinește 633 de ani de la prima atestare documentară. Călimănești – Căciulata a fost orașul de domnie al domnitorului Mircea cel Bătrân. În cursul istoriei sale multe personalități au ales să trăiască în frumosul și bogatul Călimănești și nu numai. Oameni simpli vin către acest oraș pentru că locul în sine a știut să atragă și să ofere o viață liniștită și cochetă.
Deși incidența cazurilor Covid a scăzut considerabil în ultima perioadă, Zilele Orașului Călimănești vor fi sărbătorite fără tradiționalele concerte susținute în Parcul Central, programul evenimentului fiind limitat la câteva activități culturale compatibile noii normalități. Dar, totuși Florinel Constantinescu primarul orașului sărbătorește parcă mai frumos anul acesta. Pentru că poate oferi localnicilor, dar și miilor de turiști prezenți aici certitudinea unui oraș în plină dezvoltare. La sărbătoarea de anul acesta Primăria Călimănești are în desfășurare proiecte urbanistice și de infrastructură foarte importante. Este vorba despre
reabilitarea bulevardului Călimănești. A fost realizată reasfaltarea printr-un covor asfaltic nou, iluminatul public este modernizat cu cabluri subterane și stâlpi noi. Urmează amenajarea stațiilor de autobuz și crearea de parcări noi în zona Cozia;
Casa de Cultură ”Florin Zamfirescu” din Călimănești va intra în reabilitare și modernizare totală;
Piața agroalimentară din centrul orașului va fi modernizată și reconstruită;
Continuă asfaltarea străzilor din oraș;
Va fi reabilitat și amenjat un centru civic modern în cartierul Jiblea Nouă cu Casă de Cultură, teren de sport, zonă de parc;
Prin urmare, ziua de 20 mai va debuta cu Ședința festivă a Consiliului Local Călimănești și cuvânarea primarului Florinel Constantinescu care probabil va vorbi despre lucrurile acestea. Va urma Tedeumul desfășurat la Sfânta Mănăstire Cozia, ceremonie în cadrul căreia vor fi premiate familiile care împlinesc 50 de ani de căsnicie și se va încheia cu o Expoziție de fotografie veche „Chipurile de odinioară ale călimăneștenilor” și lansarea cărții „Rememorări cu gust de pelin”, autor Sorin Zamfirescu.
Programul evenimentului :
Ora 9:30 : Sala de Consiliu a Primăriei Călimănești
Ședință festivă a Consiliului Local
Ora 11:00 : Mănăstirea Cozia
Tedeum
Festivitatea de premiere a familiilor care împlinesc 50 de ani de căsnicie
Ora 14:00 : Sala de Consiliu a Primăriei Călimănești
Sociolog Ligia Olănescu Rizea despre „ Albume fotografice cu chipurile de odinioară ale călimăneștenilor”
Lansare de carte
„Rememorări cu gust de pelin” vol. II , autor Sorin Zamfirescu, prezintă scriitorul Gheorghe Smeoreanu, Moderator eveniment, Georgeta Tănăsoaica, Directoare a Bibliotecii Orășenești A.E. Baconscki.
Marți 16.02.2021, primarul stațiunii Călimănești – Căciulata se întoarce la conducerea Executivului de aici după o suferință provocată de Coronavirus întinsă pe o perioadă de peste două luni de zile.
Trebuie să vă reamintim că din data de 10 decembrie 2020, Florinel Constantinescu a fost diagnosticat pozitiv Coronavirus, fapt care l-a țintuit la pat o perioadă destul de lungă și destul de grea. A trecut prin faza internărilor, a fost intubat la spitalul Matei Bals, din București, după care a urmat o terapie lungă de recuperare.
Acum totul este bine, în afara oricărui pericol, iar lucrurile își intră în normal la Călimănești. Pe agenda de lucru a primarului aflându-se un adevărat șantier pregătit pentru anul 2021. Proiecte în valoare de milioane de euro sunt în fază de execuție. Reabilitări și construcții urbanistice vor întregi stațiunea Călimănești – Căciulata împreună cu cartierele sale, despre care primarul Constantinescu ne declara: ”stațiune este tot ceea ce înseamnă Călimănești și localitățile sale componente. Trebuie să avem grijă în proiecțiile noastre urbanistice de toate aceste zone. Orașul nostru este un oraș cu o deschidere mare pentru turism, iar viziunea urbanistică înseamnă dezvoltarea tuturor localităților componente care au un potențial imens. De anul viitor (n.r. 2021) vom continua dezvoltarea proiectelor în zonele Seaca, Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Călimănești și Căciulata (...)”
Primarul care a deschis porțile pentru ajutorarea bolnavilor de Coronavirus
Încă de la începutul crizei Coronavirus, orașul Călimănești, prin vocea primarului său, a fost singura localitate și prima, care și-a pus la dispoziție toate imobilele din inventarul public disponibile. Aceste spații de cazare au fost oferite Direcției de Sănătate Publică Vâlcea pentru carantinarea, izolarea și îngrijirea românilor aflați în suferința Coronavirus. Călimănești – Căciulata a făcut acest gest când în județul Vâlcea toate U.A.T – urile strâmbau din nas și declarau că nu sunt de acord nici în ruptul capului să primească ciumații în casa lor.
Ei bine, călimăneștenii conduși de Florinel Constantinescu și-au deschis porțile ca să ajute așa cum au putut, românii care aveau nevoie de picătura de altruism.
În fiecare an orașul Călimănești, în perioada 19 – 21 mai, își sărbătorea atestarea documentară. În primăvara anului 2005 primăria localității (primar Ilie Amuzan prin consilierii culturali Fenia Driva și Elena Dinu) au hotărât ca 20 mai să fie „Ziua Călimăneștiului” bazându-se pe hrisovul din 20 mai 1388 dat de Mircea cel Mare (23 sept.1386 - 31 ian.1418), domnitorul Țării Românești. În acest hrisov, scris de Filos, logofătul lui Mircea Voievod, sunt consemnate, printre altele, și următoarele: „ ... a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire în numele sfintei și de viață începătoare și nedespărțitei troițe, nezidită (...) la locul numit Călimănești pe Olt (...) care a fost mai înainte satul boierului Nan Udobă, pe care cu dragoste și cu multă osârdie după voia domniei mele, l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri”.
Dacă alte localități vorbesc altfel despre documentele lor istorice, în cazul Călimăneștiului este vorba de reședința domnească a voievodului Mircea cel Bătrân, care dealtfel, a atestat aceste locuri prin documente clar prezentate. Domnitorul Țării Românești a trăit și a murit la Călimănești, unde își doarme somnul de veci în pronausul Mănăstirii Cozia.
Călimăneștiul a fost feuda Mănăstirii Cozia
Și de la această dată, 20 mai 1388, timp de 475 de ani, adică până la 13 decembrie 1863 ( Legea Secularizării averilor mănăstirești dată de Al. Ioan Cuza) locuitorii acestor meleaguri au dat „ascultare” egumenului Mănăstirii Cozia. Bogățiile solului și subsolului (izvoarele minerale) aparțineau acesei mănăstiri.
Călimăneștiul se întinde pe o arie restrânsă, circa 43 km pătrați și are o populație de 7291 de locuitori ( Recensământul populației din 20 oct. 2011). Cu toate acestea, contribuția la progresul civilizației, privind știința, literatura, învățământul, sănătatea, arta, religia etc., este însemnată în ultimul secol (XX), întâlnim personalități din toate domeniile de activitate care au pus câte o cărămidă la zidirea materială și spirituală a urbei. Întâlnirea cu turiștii veniți la tratament au adus aici numeroase personalități și din lumea cultural – artistică, oameni care au avut o colaborare strânsă cu biblioteca A.E.Baconsky (Forumul cultural al orașului), care timp de peste 60 ani a fost ca un fel de ”sediu al excelenței”. Organizându-se numeroase simpozioane, șezători literare, prezentări de carte, întâlniri cu scriitorii, etc.
Ultimele patru mandate politice (2004 – 2020) au adus la conducerea orașului – stațiune doi primari (Ilie Amuzan și Florinel Constantinescu) care și-au pus amprenta pozitiv pentru dezvoltarea urbanistică. Au fost stabilite priorități și strategii, proiectele nu mai sunt implementate aici în mod haotic, ele respectând viziunea arhitecturală helvetică care caracterizeză acest oraș. Timp de 16 ani au fost reconstruite rețelele de apă, apă uzată, canal și stație epurare, aducțiuni noi de apă potabilă, parcurile balneare, iluminatul public. Au fost cadastrate și intabulate toate suprafețele de teren și clădiri care aparțin domeniului public și privat, s-a trecut la organizarea planurilor urbanistice zonale care permit acum asfaltarea de străzi, construirea de zone urbanistice noi, spații de promenadă, piețe, locuri de joacă, centre civice. Au fost reabilitate, deja, clădirile publice ale orașului (trei școli, două grădinițe și liceul de turism). Activitatea primăriei a fost cuprinsă într-o viziune nouă și modernă ca spațiu și metodă de lucru, dispensarele sunt și ele reabilitate. În plan cultural Călimăneștiul deține Biblioteca A.E. Baconsky (organizator și coordonator de evenimente), Centrul de Informare Turistică, un forum cultural (Fenia Driva) și două cenacluri literare (Tiberiu Zamfir și Cristian Geantă), un ziar local (Cozia-Info) și mai multe reviste de cultură și publicistică. A fost construit Clubul Seniorilor Călimănești care deține un sediu și organizează activități. Timp de 16 ani sunt găzduite la Călimănești taberele de vară de pictură ”Vlaicu Ionescu” și de teatru ”Florin Zamfirescu”.
La Călimănești sunt oferite populației utilități de gaze naturale și apă geotermală. Va fi achiziționat un bloc pentru construirea Centrului social de bătrâni (zona gării – Jiblea Veche).
Relația Primăriei cu agenții economici de turism este constructivă, bazată pe o viziune de susținere a acestora în scopul sprijinirii ofertei turistice. În acest sens au fost dezvoltate în stațiune numeroase proiecte de hoteluri, terase, piscine geotermale. Executivul lucrează în prezent la obținerea finanțării pentru construcția – forarea a încă două sonde geotermale (Cozia și Seaca). În zona Seaca se lucrează la proiectul unei micro-stațiuni de agrement care va pune la dispoziția turiștilor un complex de piscine, spații de relaxare și agrement. Vor fi concesionate loturi pentru construcția de restaurante și spații de cazare. Suprafața disponibilă în zona Seaca - Meri este de 50 ha. Se mai află în procedură de finanțare încă trei proiecte de agrement. Adventura Parc (20 ha în spatele parcului central Călimănești) și zonele de picnic Stănișoara – Valea Păușii, Arutela – Brezoi care cuprind asfaltare, pistă biciclete, construire zonă grătar și spații de servit masa.
În concluzie ...
În acest context, trei zile din an, 19 – 21 mai, Executivul Primăriei alături de călimăneșteni își permiteau să sărbătorească! Erau organizate ședințe solemne, cuplurile de peste 50 ani erau premiate, Mănăstirea Cozia slujea evenimente speciale, intelectualii orașului și forumurile culturale prezentau expuneri din istoria locurilor, lansau cărți despre Călimănești și oamenii săi, elevii din școli și licee organizau momente cultural – artistice. La teatrul de vară din parcul central erau invitate personalități artistice ale țării care aduceau muzica și voia bună în oraș.
Anul acesta rămâne doar o ședință solemnă (dacă va fi și aceea) și premierea cuplurilor de peste 50 ani care va consta într-o deplasare la domiciliul fiecăruia din partea primarului și a câtorva reprezentanți ai primăriei. Până la întoarcerea la normalitate ... La mulți ani Călimănești!
Sportiv de performanță din Călimănești, Andrei Rareș Toader, specializat la aruncarea greutății, a câştigat medalia de aur în proba de aruncare a greutății, sâmbătă, la Cupa Europeană de aruncări de la Split (Croația). Devenind campion european, Rareș Toader s-a impus cu performanța de 20,83 metri (personal best). În urmă cu câteva luni, s-a alăturat celui mai galonat club sportiv al României, CS Dinamo.
A început atletismul la Călimănești, urmând exemplul bunicului său, Aurel Berbece, de la vârsta de 12 ani: ”Bunicul meu, Aurel Berbece, care este fost atlet, el m-a descoperit și m-a îndrumat către atletism .”
Cozia Info: Ai câştigat medalia de aur în proba de aruncare a greutății, la Cupa Europeană de aruncări, cum a fost această competiție?
,, A fost o experiență plăcută, s-a ținut într-un loc mai special, nu pe stadion, ci într-un amfiteatru. A fost primul concurs de genul ăsta pentru mine.”
Cozia Info : Știu că ai obținut foarte multe premii, medalii, care a fost cel mai semnificativ și dorit premiu?
„Toate sunt semnificative, dar cel mai dorit premiu a fost medalia de la Jocurile Olimpice de Tineret 2014.”
Cozia-Info: Ce obiectiv ai pentru viitor?
,,Obiectivul meu este să câștig medalii la jocurile Olimpice de Seniori”.
Cozia-Info: Un mesaj pentru tinerii care vor să practice acest sport?
„Cu toate că este un sport nemediatizat, îi îndemn să practice atletismul, să se dezvolte atât fizic cât și în societate și să aibă o viață cât mai ordonată.” A declarat, campionul european Andrei Rareș Toader!
În dimineața zilei de astăzi, luni 08.02.2021 a fost răpus de coronavirus cunoscutul Traian Grănișteanu – Mielu.
În data de 17 ianuarie au apărut primele semne ale virusului, după care simptomele l-au pus la pat. A fost internat în secția de suport covid a Spitalului Județean Vâlcea – Spitalul Vechi și intubat la oxigen. După 15 zile zile petrecute în spital organismul a cedat. În noaptea zilei de 07 februarie, în jurul orelor 2.00 a fost dus de urgență la A.T.I unde a fost intubat și unde medicii au făcut eforturi pentru resuscitarea lui.
Toată lumea, familia, prietenii sunt în stare de șoc pentru că nimeni nu se aștepta la o asemenea pierdere și toată lumea este luată prin surprindere. Ce este tragic este faptul că Traian Grănișteanu nu va avea parte de o înmormântare pe măsură.
Luni, 24 februarie sărbătoarea Dragobeteleui a fost prezentă și la Călimănești, unde primăria din localitate a petrecut ziua ”iubirii” împreună cu elevii Liceului Tehnologic de Turism de aici, sub motto-ul: ”Iubește românește! Dragobete – 24 februarie”.
Administrația a venit cu cadourile, iar elevii s-au pregătit cu dansuri populare, cântece folk și momente de recitare poezie de dragoste. A fost prezentat, de către elevii liceului, și un scurt moment din istoria acestei sărbători, iar directoarea, profesoara Violeta Negrea a întregit acțiunea printr-o prezentare plină de carismă și voie bună.
În acest weekend Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa, pârtie administrată de Adrian Epure, va fi gazda unui inedit concurs: RETRO SKI DAYS!
Concursul este o provocare pentru toată lumea, un concurs distractiv, nu o să fie slalom pentru profesioniști, se poate înscrie orice persoană costumată cu haine retro din anii 60 încoace.
Mai multe informații aflăm chiar de la organizatorul acestui eveniment Marius Bocan:
„ Toată ideea evenimentului am avut-o de foarte mult timp, și acum ne-am hotărât să-l realizăm.
Suntem organizația: ”Revolution Kids”, noi facem în Franța niște super excursii de ski în fiecare an, anul acesta nu s-a mai făcut și ne-am gândit să fie anul acesta primul an în care facem Retro Ski Days, și asta înseamnă că lumea care participă, este recomandat să se îmbrace cu haine mai vechi de schi și snowboard old school din anii 60 încoace. Scopul evenimentului este să fie o competiție mai amuzantă la final de sezon, care de fapt nu-l putem numi final de sezon, pentru că încă ninge mult, chiar dacă suntem în aprilie. Va fi slalom, concurs de ski, cine schiază mai old school și vor fi și premii date pentru cea mai bună costumație.
Înscrierile se fac sâmbătă, cu cât suntem mai mulți costumați cu atât va fi mai fain și vom oferi premii. Taxa de înscriere pentru concurs este de 50 de lei, nu-i obligatorie, în sensul că, cine vrea să participe la slalom și la toată competiția, își achită taxa și poate să câștige premii dacă va fi pe podium, cine nu, poate să vină doar costumat și să stea pe zonă, să schieze, să se bucure de ceea ce vede.”
Ce include pachetul de premii?
Vor fi niște discounturi pentru excursia noastră din Franța de anul viitor sau când se va putea face cu pandemia. Stațiunea oferă niște vouchere pentru câștigători pentru două zile de ski, din sezonul viitor, pe care câștigătorii pot să le folosească oricând iarna viitoare. Fiind din scurt, deocamdată am obținut doar de la un magazin niște sponsorizări, practic produse mai micuțe, în contextul în care doar acum două săptămâni ne-am hotărât să facem evenimentul. Pe anul viitor vrem să promovăm din noiembrie și să obținem niște contracte și cu alte magazine, dar deocamdată așa este această ediție, fiind din scurt. Avem și echipă de filmare, de DJ, va fi muzică, o să facem un after movie, o să facem poze, deci va fi fain. Și atunci acesta fiind primul eveniment, o să-l pot folosi ca o imagine a ceva ce a fost deja pentru sezonul viitor mult mai din timp.
După ce oamenii se înscriu, pot să dea o tură, două printre jaloane, să testeze terenul să se obișnuiască . E foarte important de punctat că hainele fac diferența, în sensul că despre asta este vorba, să fie un concurs distractiv și nu cu presiune.
Program:
Între orele: 09 - 10:30 – Înscrieri participanți
11:00 – Start competiție slalom, după slalom va fi în afara jaloanelor, concursul de stil.
De la ora 14:00 va avea loc premierea. În funcție de câte persoane se vor înscrie la fața locului, vom vedea dacă se decalează sau nu programul.
Data de 30 noiembrie a fost declarată de către Parlamentul României cu mai mulţi ani în urmă drept una de Sărbătoare Legală, deci, cu alte cuvinte, o zi nelucrătoare.
Puţini ştiu că acest fapt se datorează eforturilor susţinute ale senatorului Emilian Frâncu, încă din anul 2009. Dânsul a prezentat spre dezbatere în Parlament proiectul de lege, a încercat şi a reuşit să îşi convingă colegii parlamentari de importanța și utilitatea morală a acestei sărbători pentru poporul român și să îi voteze inițiativa, deși guvernul de atunci trimisese un raport de respingere.
Ideea în sine este cât se poate de simplă, dar până la acea dată nimeni nu luase în calcul că Sf. Apostol Andrei, cel care a creştinat poporul român în formare în acel timp, ar fi trebuit să fie sărbătorit ca atare. Fiecare popor creştin are o astfel de sărbătoare reprezentativă pentru obârşia sa.
Sfântul Andrei este patron spiritual al României dar și al Scoţiei (pe steagul scoţian este reprezentată Crucea Sfântului Andrei), al Spaniei, al Siciliei, al Greciei, al Ciprului, al Georgiei şi al Rusiei, precum şi al insulei Barbados. De asemenea, este patronul oraşelor Napoli, Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux etc. Deoarece era pescar, Sfântul Andrei este considerat de către marinarii şi pescarii greci drept ocrotitorul lor.
În România este socotit ca cel dintâi dintre cei care au propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Mărturie stau toponimele din zona Dobrogei unde a şi locuit o vreme. Peştera Sfântului Andrei, Pârâiaşul Sfântului Andrei sunt tot atâtea mărturii care amintesc de trecerea apostolului pe aceste meleaguri. Conform Tradiţiei Bisericii sorţii au căzut pe Sfântul Apostol Andrei ca să meargă şi să propovăduiască ideile creștine în așezările din apropierea Mării Negre, zonă cunoscute pe vremea aceea ca Scythia Minor.
Data de 30 noiembie, când este sărbătorit Sf. Andrei, este una dintre acele zile în care atât ortodocşii, cât şi romano-catolicii, lutheranii sau anglicanii formează o comuniune spirituală în ceea ce priveşte venerarea acestui simbol creştin. De asemenea, în România, Sf. Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Naţionale - Catedrala MântuiriiNeamului.
Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”. Sf. Apostol Andrei este numit şi „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării Mântuitorului Iisus Christos la apostolat şi, nu întâmplător, sute de mii de români poartă numele sfântului. Circa 450 000 de bărbați au numele de Andrei, iar peste 410 000 de femei se numesc Andreea. Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiţii şi superstiţii legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.
Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sf. Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală (în care nu se lucrează) prin legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor în 26 iunie 2012. A fost apoi promulgată prin decretul nr. 517 din 20 iulie 2012 al Preşedintelui României.
Având în vedere cele specificate mai devreme se poate observa cât se poate de lesne că activitatea parlamentară a lui Emilian Frâncu a cuprins o arie mare de preocupări. Comparaţia cu alţi parlamentari, care, în mandatele lor, n-au avut iniţiative legislative, interpelări şi nici măcar nu li s-a auzit glasul în afara depunerii jurământului, ar fi total eronată.
Material realizat de SC Nartz SRL, la comanda Partidului PRO România, filiala Vâlcea, CMF - 11200008
Primarul stațiunii Călimănești – Căciulata, oraș care organizează de 50 ani festivalul Cântecele Oltului, se arată încântat de posibilitatea și puterea financiară a orașului care a reușit să țină în viață acest festival. Florinel Constantinescu apreciază zona unde s-a dovedit de-a lungul veacurilor că este locul unde se pot întemeia multe lucruri.
„Festivalul Cântecele Oltului nu s-a întemeiat aici, prima sa ediție, cea din 1969, a avut loc la Făgăraș, dincolo de munți, urmând ca festivalul să se itinereze, anual, în locuri din celelalte județe participante. (a declarat Florinel Constantinescu în cartea ”Cântecele Oltului 50”). Până la urmă, oferta cea mai atractivă a fost stațiunea noastră, cea care a asigurat acestui eveniment cultural o calitate ieștiă din comun: durabilitatea. Anul acesta festivalul a împlinit 51 de ani de existență, înscriindu-se astfel pe lista foarte scurtă a evenimentelor naționale care au contribuit la conservarea și transmiterea, de la generație la generație, a folclorului românesc. Festivalul Cântecele Oltului este un prilej important de etalare a diversității culturale a poporului român. Acesta trebuie să continue tocmai pentru a ne putea bucura de această diversitate, pe care generații de înaintași s-au străduit să o apere și să o înfrumusețeze. Unitatea noastră vine din ceea ce ne apropie și ne leagă cu adevărat și acesta este râul Olt.
Administrația orașului Călimănești s-a alăturat organizatorilor profesionali încă de la primele ediții ale acestui festival. Astăzi suntem principalii organizatori ai evenimentului. Anual, în miezul verii, locuitorii stațiunii și turiștii sunt pregătiți să întâmpine artiștii. Parcul Central, modernizat recent și îmbogățit cu o scenă spațioasă, în aer liber, se dovedește neîcăpător pentru miile de oameni care coboară din Țara Loviștei și de pe Valea Lotrului sau urcă dinspre Slatina, Pitești și Râmnicu – Vâlcea, pe Valea Oltului, să-i asculte, să-i vadă și să-i admire pe artiști. Popularitatea Festivalului Cântecele Oltului este cea mai importantă din această regiune. Încă de la începuturile sale, atestate documentar în urmă cu 630 ani, dar care se văd mult mai departe în adâncimea timpului, Călimănești a fost și rămâne locul bun pentru multe dintre cele mai importante întemeieri imaginate de oameni. Pentru că, dincolo de curajul întemeierii, acest loc are puterea umană și administrativă să asigure fundamentelor realizate o lungă și prețioasă durabilitate.”
_thumbnail.jpg)
