Plecarea în vacanță pe timp de pandemie nu este o misiune imposibilă, chiar dacă multe restricții de călătorie sunt încă în vigoare.
Stațiunea Călimănești este încărcată de o mulțime de obiective turistice importante.
Parcul Național Cozia constituit în jurul legendarului masiv Cozia, reprezintă alegerea perfectă pentru iubitorii de natură nealterată, aceștia putând găsi aici nenumărate pajiști, păduri și peisaje spectaculoase cuprinse în Parcul Național Cozia, cu Defileul Oltului desfășurându-se maiestuos la picioarele sale, cu așezămintele monastice încărcate de istorie (Cozia, Stănișoara, Turnu, Ostrov și Cozia Veche), cu ofertele de ape termale și procedurile SPA balneoclimaterice în cele șase baze de tratament, ținutul oferă tot ce își poate dori mai mult un călător pasionat de natură.
Drumețiile montane pot fi alternative excelente pentru petrecerea timpului liber, pentru că presupun locuri nepoluate și neaglomerate, mișcarea fizică moderată și relaxarea în natură.
Pentru cei care decid să plece în excursii montane, Salvamont România a emis o serie de sfaturi menite să atragă atenția asupra modului în care reluăm activitățile în aer liber, în contextul pandemiei. Printre ele se numără și acela de a reporni ușor, alegând traseele cunoscute și cu un grad mai mic de dificultate.
Vâlcea este un județ în care se face turism tot anul. Da, Vâlcea este județul turismului total! Însă, ce vedem noi în această perioadă? Vedem hoteluri și restaurante închise, terase efectiv chinuite de măsuri aberante, insuficient explicate și care, din păcate, de cele mai multe ori, nu se respectă. Nu se respectă, nu pentru că oamenii nu ar vrea, ci pentru că aceștia, pur și simplu, nu mai știu ce să facă.
Ne-ați amețit total, pe toți! Nu sunteți clari, conciși și nu știți ce vreți de la operatorii din domeniul HoReCa.
Treziți-vă, liberalilor, altfel veți distruge turismul din județul Vâlcea! Hotelurile, pensiunile, restaurantele și toți cei care operează în acest domeniu au nevoie de sprinjin prin măsuri concrete, nu doar prin șomaj tehnic. Totodată, au nevoie de sprijin printr-un mod clar și transparent de prezentare a măsurilor pe care trebuie să le ia atunci când deschid hotelurile sau terasele.
În rândul hotelierilor există o teamă în a-și deschide porțile. Cum poți deschide un hotel dacă nu poți deschide și restaurantul?
Prin această bâlbâială continuă, prin aceste măsuri încețoșate, guvernul liberal nu face altceva decât să omoare întreg turismul din județul Vâlcea, inclusiv turismul balnear.
Turismul balnear este extrem de important pentru noi. De ce Ministerul Muncii prin Casa de Pensii nu a intervenit până acum să știm foarte clar când vor veni turiștii cu bilete la tratament? În județul nostru, turismul balnear reprezintă o componentă importantă a cifrei de afaceri a celor care au hoteluri și pensiuni, în cadrul cărora se face recuperare.
Stațiuni precum Călimănești, Băile Govora, Băile Olănești sau Ocnele Mari pot fi efectiv distruse pentru că, nici până în acest moment, nu se știe foarte clar când vor primi turiști cu bilete la tratament.
Era absolut necesar ca acești turiști să fie lăsați să vină, reprezentând o gură de oxigen pentru agenții economici, dar și un mod prin care turiștii puteau să își trateze afecțiunile cu apele minerale de la noi, de la Vâlcea.
Nu ați făcut nimic și nu faceți nimic! Suntem în prag de dezastru, iar acest lucru se întâmplă din cauza voastră, PNL-iștilor!
Voi sunteți interesați doar să vă puneți în funcții acoliții, să vă plătiți lipitorii de afișe și pe cei care, astăzi, vă declară susținerea și vă pupă mâna!
Sezonul estival 2019 este pe încheiere în zona de nord a județului Vâlcea. La Călimănești – Căciulata, pe Valea Lotrului, Malaia, Voineasa și Obârșia Lotrului numărul turiștilor a fost în creștere. Pe lângă ofertele bogate de aici cu frumusețea munților și apele geotermale ale călimăneștilor turiștii au mai avut o destinație. Rm.Vâlcea, municipiul nostru de județ, care de la lună la lună devine mai frumos, mai bine îngrijit! Capitala județului a fost o destinație recomandată care a întregit imaginea per ansamblu a tot ceea ce înseamnă Vâlcea. Problemele de arhitectură urbană sunt luate în serios oferind ochiului neutru al vizitatorului imaginea unui oraș unde conducerea și consilierii municipali sunt într-o permanentă activitate, se implică, au viziune și clădesc efectiv, proiecte.
Nu au fost decât vorbe la superlativ din partea românilor care auziseră de Rm.Vâlcea, dar care nu au avut ocazia să-l viziteze. Sau alții care s-au întors cu drag aici pentru că: „Aveți un oraș cochet și foarte curat. Nu am văzut clădiri vechi sau străzi neîngrijite! Florile, verdeața, parcurile sunt în armonie cu clădirile noi, moderne. Blocurile lui Ceaușescu sunt îngrijite și pare că nu este nimic înghesuit. Orașul s-a extins, dar nu este haotic. Felicitări! Aveți un municipiu pe cinste!”
Rm.Vâlcea este așezat în partea de centru – nord a județului, iar în jurul municipiului se află stațiunile Călimănești – Căciulata (18 km.), Olănești (18 km.), Govora (18 km.), Ocnele Mari (8 km.).
Serviciile și oferta de turism cresc în stațiunea Călimănești – Căciulata, poarta de intrare a Văii Oltului, într-un ritm alert. Din patru unități noi care se vor construi și care au cerut certificat de urbanism pentru 4***, complexul Casa Românească este prezent deja, în oferta turistică, cu aceste servicii. Lucrările au fost finalizate înainte de sărbătorile de Paște când a fost dat în folosință corpul de cazare hotelieră inclus la cerințele superioare.
În prezent Complexul Casa Românească oferă cazare la două categorii: 4*** și respectiv 3***. Corpul de trei stele dispune de 24 camere și 5 apartamente, iar noul corp oferă 16 camere, patru dintre ele fiind camere executive, dotate suplimentar cu un living de 20 mp și terasă. Au fost aduse îmbunătățiri semnificative și terasei exterioare, recepția și sala de conferințe.
Schimbările față de vechiul nivel de categorie au presupus o reabilitare totală, de la instalațiile electrice, sanitare, mobilier specific acestei categorii, complexul încadrându-se în exigențele Ministerului Turismului pentru obținerea clasificării de 4***. Dotările au fost realizate cu firme de renume. Paturile sunt achiziționate de la firma Divanissimi. Toate camerele sunt placate integral cu pall, partea de cuiere, dressing, loc de bagaj au fost realizate pe comandă. Băile sunt achiziționate de la firma Piastrelle Casa.
Proprietarul complexului, Andrei Vasile a declarat pentru Cozia-Info: „S-a schimbat foarte mult! Ca și dotări, ce am făcut aici, ne încadrăm fără probleme la 5***, dar nu merită o astfel de clasificare pentru că ridică foarte mult prețurile. În prezent, turiștii care vin la Călimănești – Căciulata se pretează la maximum patru stele. Transformarea pe care am făcut-o a fost destul de curajoasă, deși au existat mulți sceptici. Am înregistrat o diferență de preț la cazare, dar locurile se ocupă și am văzut că sunt mulți turiști români interesați pentru acest tip de cazare. Acum camera este 420 lei/noapte cu mic dejun inclus și acces gratuit la piscine.
Corpul de trei stele va rămâne neschimbat la această categorie pentru că dorim să ne adresăm unei game mai largi de turiști. De fapt completarea a fost acest corp nou care să aducă complexului nostru un plus de ofertă pentru toate cerințele. Corpul de trei stele va intra și el în reabilitare, dar va rămâne așa cum am spus la această categorie.
Este un pas către serviciile de calitate la Călimănești, știu că mai sunt câteva unități care vin din urmă tot pe acest nivel și sunt bucuros pentru că se creează premiza unui turism care crește competitiv și calitativ.”
Este de notorietate faptul că la Călimănești – Căciulata se dezvoltă o industrie de turism în plină ascensiune. Găsiți aici 6 baze de tratament care oferă peste 2000 de proceduri, 13 complexe cu piscine acoperite, ștranduri în aer liber 10, cinci mănăstiri pentru turism monahal, 2 zone amenajate în Parcul Național Cozia pentru picnic, peste 20 de săli pentru organizări de conferințe și comunicări (din care cea mai mare 2000 locuri).
Pe lângă complexele turistice, pensiunile și restaurantele de aici și-au făcut loc tot felul de ”spelunci” și ”supe populare” care îngreunează desfășurarea ofertei de servicii turistice prin țepele și fake-urile cu care păcălesc turiștii. Greul la Călimănești – Căciulata îl duc cele șapte complexe turistice care respectă și aplică o ofertă turistică de 3* - 4* stele. Cazarea este organizată corect, servirea și bucătăria restaurantelor se încadrează în normele serviciilor turistice de înaltă ținută. Tot aceste complexe duc greul programelor artistice ale serii unde turiștii găsesc formații de muzică live sau programe organizate în acest sens. Cei șapte: Complex Casa Românească (piscine, terase, restaurant, cazare), DaDa (baraj, DaDa – termal, terasa Cozia) Orizont (Domniței, terasa parc Căciulata, hotel Orizont), Bucura (pensiunea și terasa Bucura), Scorilo (hanul Cozia, restaurant, cazare și piscine), Camelot (restaurant, piscine), Perla Oltului.
În stațiune mai bifează ca ofertă turistică de mare anvergură SC Sind România SA (cu complexul Traian - Căciulata) și SC Călimănești – Căciulata care deține cele mai multe spații turistice din stațiune (11 hoteluri, 8 restaurante). Și tutuși ... acești doi coloși funcționează ca ”supe populare” unde totul este la grămadă, restaurantele sunt cantine modernizate puse la dispoziția sutelor de turiști cărora în permanență le lipsește ceva . Serviciile turistice sunt efectuate de personal necorespunzător din punct de vedere numeric (ospătari obosiți, munciți), iar oferta bucătăriei este încă la nivelul cefei de porc cu cartofi prăjiți și a pulpelor de pui la tavă!
În această situație de luni, 1 iunie 2020 la Călimănești revine (doar terase și cazare în hoteluri) viața turistică atât de vitală pentru pentru cealaltă viață a localnicilor ...
Muntenia găzduiește un nou tip de eveniment, Full Moon Picnic care îmbină natura cu mâncarea, muzica și campingul, în satul Podu Dâmboviței, comuna Dâmbovicioara, din județul Argeș, pe data de 9 august. Proiectul “Gust și gustări – elemente de cultură gastronomică din Oltenia și Muntenia” continuă astfel să exploreze bucătăria locală și regională din România, una dintre cele mai bune metode de a descoperi istoria și cultura unei regiuni.
Gazda este Casa Petruța, iar parteneri sunt Fundația Conservation Carpathia, Primăria Dâmbovicioara, Centrul de Informare Turistică Dâmbovicioara.
Aproximativ 100 de persoane sunt așteptate să se înscrie, accesând pagina www.eat-local.ro sau pe aplicația cu același nume. Oaspeții vor porni în drumeție la ora 17:00, cina va începe la ora 19:00, iar la 22:00 dăm drumul și la muzică (DJ MEET MTD, DJ DEX, Hoinarii). Cina este tip bufet cu preparate și produse reci, un fel principal cald și băuturile nealcoolice din timpul cinei, iar la petrecere vom avea și un bar cu băuturi alcoolice, contra cost.
Despre „Gusturi și meșteșuguri - peisajul cultural din Oltenia și Muntenia” „Full Moon Picnic face parte din Proiectul “Gust și gustări” co-finanțat de AFCN prin care ne propunem organizarea de evenimente de cultură gastronomică în Oltenia și Muntenia pentru a promova turismul alternativ, zonele rurale, poveștile și bucătăria locală. În perioada dintre 1 iulie - 10 noiembrie vom organiza 9 evenimente în 7 județe din Sudul țării, implicând actorii locali pentru a identifica și promova cultura, tradițiile, obiceiurile și atracțiile turistice din zonă”, a declarat Gabriela Solomon, reprezentanta My Secret România.
La fiecare eveniment urmărim crearea unui context senzorial și stabilirea unui cadru de cunoaștere culturală pentru produsele culinare. Pentru aceasta, contează foarte mult alegerea locului (imagini, mirosuri, sunete), precum și activitățile culturale de tipul concertelor, dansurilor, tururilor ghidate, drumeții, plimbări. Proiectul își propune să promoveze micii producători și, odată cu ei, să sprijine păstrarea peisajului cultural al zonelor incluse. Peisajul cultural (ex: existența căpițelor de fân, a ghindarilor de stejar, a livezilor tradiționale, a pășunilor și fânețelor cu iarbă bogată, etc.) este îngrijit de micii producători prin agricultura la scară redusă.
Proiectul “Gust și gustări” este derulat de Asociația My Transylvania, inițiatoarea brunch-urilor gastronomice și culturale din Transilvania în parteneriat cu My Secret Romania şi gazdele din fiecare localitate. Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Persoane de contact:
Ioana Pătrășcoiu, My Secret Romania, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., telefon – 0729 - 05.06.36, Cristian Cismaru, Asociația My Transylvania, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Remus Moldoveanu este călimăneștean și își desfășoară activitatea în turismul local al stațiunii cu două puncte de lucru: Pensiunea Gabriela și un ponton cu două vaporașe de croazieră pe lacul artificial al Oltului.
Relația localnicilor cu serviciile turistice a fost dintotdeauna civilizată. Părinții, bunicii au oferit servicii către turiști în armonie cu aceștia, integrând oferta printre alegerile lor, dar fără să-i hărțuiască sau să-i obosească. Spațiile publice din Călimănești – Căciulata au însemnat relaxare, liniște, picmentate ici – colea cu oferte de agrement din care oaspeții au ales. În acest sens UAT Călimănești a eleborat și adoptat un regulament al desfășurării comerțului în stațiune, iar în aceste zile Florinel Constantinescu alături de echipa juridică a Executivului local pregătesc un proiect de hotărâre pentru declararea ca prioritate absolută, dezvoltarea turismului și a activităților adiacente acestei industrii.
Această organizare este demolată de un cetățean venit tocmai din Tulcea, care are și el, lângă Remus Moldoveanu un ponton cu trei vaporașe de croazieră. Se numește Valentin Sotir care a făcut din acestă ofertă de agrement un fel de iad oriental, gen comerțul turcilor de la Istambul. A angajat copii care merg prin parcul Căciulata și încearcă să convingă turiștii de pe bănci de frumusețea plimbării cu vaporașul, alții trag de turiștii de pe alei să-i apuce la vaporaș. Și în fața Complexului Comercial din Căciulata stau copii la apucat de clienți pentru vaporaș! Celor apucați li se încasează banii în avans, primesc vestele de salvare și așteaptă până când Sotir bifează în regim de urgență o tură cu vaporașul. Spectacolul penibil este privit neputincios de către Remus Moldoveanu de la celălalt ponton care a declarat pentru Cozia-Info: „Efectiv mă minunez și credeți-mă că mă umplu de nervi când văd disperarea din partea acestui om. Când văd că oricine care vine aici își bate joc de orașul nostru. Omul nu are nicio treabă cu Călimăneștiul, vine doar trei luni pe an și trage cât poate și cum poate, după care pleacă. Când am investit în vaporașe nu m-am gândit că eleganța afacerii va fi dărâmată de un concurent venit de undeva care mă obligă să fac altfel de comerț. Am avut afaceri deschise încă din anii 90, niciodată nu am tras de turiști pentru că nici măcar nu știu și nu îmi place genul acesta de comerț. I-am propus în nenumărate rânduri lui Sotir să stăm liniștiți la pontoane, pentru că oricum vaporașele sunt vizibile, și ne îmbarcăm pe rând. Așa cum este și la taxiuri. Cred că ar fi cea mai elegantă ofertă de agrement!”
Faptul că Valentin Sotir stăruie în infracțiuni este treaba Consiliului Local al orașului Călimănești care a adoptat un regulament și care trebuie, de îndată, pus în aplicare, inclusiv și pentru acest cetățean derutat! Turismul înseamnă prioritate absolută pentru Unitatea Administrativ Teritorială și nu poate fi călcat în picioare de un ”ovrei dobrogean” care urmărește să-și scoată pârleala în două luni pentru un an întreg. Atitudinea de iarmaroc turcesc strica munca a generații întregi care au construit frumos această stațiune balneoclimaterică ...
Ordinul Nr. 43/310/2020, din 11 februarie 2020, a fost emis de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (nr. 310 din 24 februarie 2020), publicat în MONITORUL OFICIAL la data de 4 martie 2020. Privește stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie şi refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2020:
(1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 4 aprilie - 2 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 19 aprilie - 2 iunie inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.
Ordinul are doar câteva excepții:
Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca–Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 4 aprilie - 2 iunie inclusiv.
în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 4 aprilie - 2 iunie inclusiv.
în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 19 aprilie - 2 iunie inclusiv.
în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 19 aprilie - 2 iunie inclusiv.
în Complexul Razim–Sinoe şi lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 4 aprilie - 2 iunie inclusiv.
Atenție! Câteva interdicții de pescuit ...
În nordul județului Vâlcea sunteți bine veniți, dar trebuie să cunoașteți că următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului sau autorizaţiei, după caz:
a) prinderea salmonidelor (pești răpitori păstrăv, lipan) cu mâna;
b) pescuitul salmonidelor (pești răpitori păstrăv, lipan) cu momeli naturale;
c) pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole;
d) reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativ/sportiv a mai mult de 10 bucăţi/exemplare/zi, în total, din speciile de păstrăv, lipan şi coregon în apele de munte sau a mai mult de 5 kg de peşte/zi din zona colinară şi de şes, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg;
e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare.
f) pescuitul recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie.
Proiectul face parte dintr-un portofoliu, pentru anul 2019, lansat de către Primăria Călimănești și vizează amenajarea unor spații de calitate.
Pe lângă necesitatea evidentă de a transforma acest spațiu într-unul primitor pentru cei ce-l tranzitează, prin crearea unor zone de relaxare foișoare, și a unei poienițe – „Poiana luiCaliman” prin care autoritățiile vor să evidențieze legătura dintre denumirea zonei cu cea a conducatorului obștei sătești din sec.V și anume conducătorul Căliman.
Prin poziția sa, zona propusă spre amenajare se situează în intravilanul stațiunii Orașului Călimănești (Sfrengheș - Căciulata), într-o zonă de tranzit cu acces direct la drumul național DN7-Calea lui Traian care face legatura Rm. Valcea-Sibiu, și se va adresa în principal turistilor care tranzitează această stațiune, de prezența sa însă vor beneficia toți cetățenii orașului Călimănești, cât și vizitatorii acestuia. In prezent amplasamentul se caracterizează printr-un teren neexploatat nepus în valoare, fără fond vegetal, dar care are acces direct și facil la o șosea cu un un flux ridicat pietonal și auto, având un potențial ridicat în a deveni un pol de atracție principal al zonei.
Prin lipsa amenajărilor care să pună în valoare acest spațiu la potentialul maxim, în prezent acesta se prezintă ca un spațiu fad, neexploatat, un teren viran fără puncte de interes, fără alei de acces, fără iluminat, care necesită amenajare imediată. Absența în totalitate a oricarui tip de amenajări peisagistice face ca acest spațiu să fie unul neprimitor pe timpul verii și în general, pe tot parcursul anunului, aspectul estetic al acestuia fiind în prezent la nivel minim.
Sculpturi de grădină
Sculpturile vor reprezenta șapte momente/secvente diferite a deplasării unui cal printr-o poiană, fiind surprinse momentele începerii deplasării, traversarea unei cascade și a unui iaz cu apă și ulterior continuarea traseului în perimetrul propus spre amenajare.
Amenajari peisagere- spatii verzi
Amplasarea de specii de arbori și arbuști (foioși și rașinoși), de realizarea de peluze și aliniamente;
Realizarea unui echilibru armonios între suprafețele plantate (peluze, arbori și arbuști);
Diversificarea zonelor de spațiu verde, crearea de compoziții vegetale judicioase, în perfectă armonie cu aspectele climatice specifice zonei, care să ofere tablouri interesante din punct de vedere cromatic și vegetal pe parcursul anului, prin utilizarea de specii aclimatizate în zonă;
Se amplasează vegetație de specii mai deosebite și realizarea unor „tablouri” de vegetație care să poată fi interesante pe parcursul întregului an. Soluțiile propuse au căutat să pună în evidență relieful, tema proiectului, clima existentă și caracterul parcului. Se vor utiliza specii, rezistente, crescute la container de cel putin 2 ani, cu talie înaltă pentru un efect imediat, cu mare valoare decorativă. De asemenea, s-a luat în calcul realizarea unei grădini care să poata fi întreținută chiar de către persoane nespecializate în domeniu, deși nu se recomandă acest lucru.
Valoarea totală a proiectului este de 4.153.788, 94 lei cu TVA
În punctul Căciulata, vis a-vis de blocurile ANL a demarat un proiect de construire supermarket Carrefour. Noul edificiu este amplasat în vecinătatea străzii Calea lui Traian (cu deschidere de peste 120 ml) pe una din suprafețele de teren (proprietate privată) situată între drumul de acces către fosta uzină de apă (care aparține UAT Călimănești) și la sud fosta spălătorie auto. Construcția este considerată la dimensiuni mai mici, dar care va asigura tot confortul pentru cei care vin să facă cumpărături, pentru turiști și traficul auto de pe DN 7, această unitate fiind singurul supermarket de pe teritoriul stațiunii Călimănești – Căciulata.
Investiția de la Căciulata este realizată de către un investitor privat care închiriază societății Carrefour printr-un contract pe o perioadă de zece ani, după care terenul și construcția va avea o altă destinație. Termenul limită de realizare a construcției este 15 august 2019, moment în care va fi realizată și inaugurarea oficială.
În completare, proiectul va dispune de camere de locuit, va avea parcare și intrare de acces cu două sensuri.
Undeva în amonte de localitatea Mălaia (județul Vâlcea), se află confluența râului Latorița cu Lotru. Pe cursul inferior al acestui râu se află satul Ciunget și vestita Uzină hidroelectrică „Lotru”, despre a cărei epopee este bine de vorbit oricând.
Cum treci de uzină te întâmpină cu măreția sa, muntele! Șoseaua, la început în stare bună și asfaltată, șerpuiește pe la baza versantului stâncos, flancată de partea cealaltă de râul Latorița cu apa sa limpede ca de cristal. Pătrunzând printre versanți, decorul munților începe să te încânte, iar adesea peste murmurul apelor se suprapune tumultul micilor cascade. Spectacolul te frapează de la început și te face să crezi că nu vei regreta această incursiune pe minunata vale a Latoriței pe care cândva se desfășura un întreg șantier pentru construcția barajelor de la Petrimanu și Galbenul, inclusiv cu galeriile de captare a apelor din râurile Olteț și Galbenu și pomparea în lacul de acumulare de la Vidra.
Apoi șoseaua traversează valea și urcă în serpentine pe lângă celălalt versant, pătrunzând adesea adânc în stâncă. Întâlnești pe parcurs numeroase cascade care te încântă cu tumultul lor, dar și cu jocul fascinant al rostogolirii apelor peste pietrele lucioase și apoi al căderii în gol în apa Latoriței. Astfel, decorul din regatul văii Latorița este descris de peticul albastru al cerului care se zărește între crestele muntelui, verdele brazilor și molizilor, stâncile cenușii, pâlcurile de nori ce se perindă agale, iar fondul sonor este realizat, ca o adevărată simfonie a naturii, de susurul izvoarelor, tumultul cascadelor și framătul pădurii.
Undeva mai sus întâlnești cascada „Apa spânzurată”! Ce frumusețe! Ce spectacol ne poate oferi „mama natură!” Și mă întreb retoric, oare „stăpânii” acestui pământ românesc nu-și cunosc frumusețile țării de nu le valorifică în favoarea poporului? Aceste minunății ni le oferă mama natură gratuit. Rolul omului este doar să le amenajeze turistic și să le mediatizeze pentru ca turiștii din țară, dar și din întreaga lume, să se bucure de existența lor. Natura nu ne cere nici impozit, nici TVA, ne oferă totul gratuit, dar noi nu suntem în stare să-i primim cu brațele deschise minunata ofertă! Din păcate, cu cât înaintezi spre amonte, calea de acces este din ce în ce mai dificilă și plină de gropi.
Mai sus, întâlnești barajul în arc din beton și lacul de acumulare de la Petrimanu. În stânga, în sensul de înaintare spre amonte, se află ruinele hotelului de la Petrimanu. A fost construit (ca și blocurile de la Voineasa) pentru cazarea muncitorilor, apoi redate turismului. Din păcate, după 1989, ca de altfel în multe părți ale țării, aceste mărețe construcții ce puteau dezvolta un turism adevărat și profitor pentru România, au rămas de izbeliște și acum zac în paragină ca niște ruine antice.
Frumusețile naturii continuă să te frapeze. La coada lacului de la Petrimanu se face o ramificație pe lângă versantul celălalt. Aici este o tăbliță pe care scrie că e proprietate privată. Se pare că aparține unui austriac sau neamț. A venit cumva cu pădurea și muntele din Austria sau Germania? Adică el este stăpân pe pământul meu pe care strămoșii l-au apărat cu viața și l-au botezat (stropit) cu sângele lor? Ce paradox! Ce anomalie omenească! Puțin mai sus se face o altă ramificație spre Curmătura Oltețului. Pe acest drum se trece peste creasta muntelui și se coboară spre Cheile Oltețului și se ajunge la Peștera Polovragi. Înaintând către amonte pe Latorița, ajungi într-o zonă de vis, barajul și lacul Galbenul! Din păcate drumul este distrus de tractoarele care au tras buștenii de brad care se află înșirați pe marginea drumului. Oare de ce n-au exploatat în regim de urgență, românii, în doi–trei ani pădurea care se preta pentru exploatare, apoi să fii sistat această operațiune și să fii dezvoltat turismul?
Cred că mai mulți bani s-ar fi câștigat din turismul românesc decât din pădurile vândute, jefuite și distruse de firmele străine. Se amenaja drumul, se amenaja accesul la cascade, se făceau locuri de cazare, locuri de agrement etc. Se punea un preț la intrare cu mașina, se închiriau spații de cazare dar și de agrement și din taxe și impozite România câștiga. Dar de ce să ne complicăm când pot câștiga doar străinii, de parcă ei l-ar fi implorat pe Dumnezeu să ne ude pădurile ca să crească!?
În prima jumătate a secolului XX o parte din birjarii Călimăneștiului, pe lîngă meseria lor de a plimba boierii veniți la odihnă și tratament în stațiune, se ocupau și de băile minerale sulfuroase. În cartierul Vărzărie al localității erau renumiți din acest punct de vedere frații Poterași, porecliți „ai lui Țăruși”. Erau patru frați: Vasile, Andrei (Drușcă), Gheorghe și Ion; toți patru aveau câte o trăsură și doi cai și se ocupau cu birjeria. Dintre aceștia , doar Vasile, Drușcă și Ion se mai ocupau și cu băile minerale sulfuroase. Aceștia aveau în gospodăria lor din Vărzărie câte o baracă în care se aflau două căzi din lemn, iar alături un cuptor pentru ars pietrele și un rezervor (butoi) pentru apa minerală.
În fiecare dimineață, la ora 5, cei trei birjari, Vasile, Drușcă și Ion mergeau cu caii pe care înșeuase pe fiecare câte două butoiașe de lemn de câte două vedre fiecare, la Valea Puturoasă. Aceasta se afla la confluența cu Valea Satului și la circa 1,5-2 km vest de Biserica Veche din Deal. Umpleau butoiașele cu apă minerală sulfuroasă rece și o depozitau în butoaiele mai mari din gospodăriile lor. Băile le pregăteau soțiile birjarilor. Turnau apă minerală în căzile de lemn și o încălzeau cu pietre încinse în cuptor. Temperatura apei era măsurată cu termometrul de baie, dar mai frecvent se folosea „cotul” băieșiței. Ea își introducea cotul drept în apa minerală și își dădea seama ca să fie la temperatura corpului ei. Efectuarea băilor se făcea treptat: la începutul sejurului temperatura și durata erau mai mici (10-15 minute, 36-37 grade Celsius) și se creșteau apoi treptat, ajungând la 25-30 de minute ca durată și la 38-40 de grade Celsius temperatura. Se efectuau circa 25-30 de băi pe sejur; duminica și la mijlocul săptămânii se făcea pauză. Criteriul curativ privind efectul băii era apariția transpirațiilor pe față și roșeața tegumentului la partea superioară – toracelui și a feței. Băile se făceau numai în prima jumătate a zilei. Sezonul începea la 1 iunie și se încheia la 15 septembrie. Boierii care dispuneau de fonduri bănești preferau să facă tratamentul balnear pentru bolile reumatismale și tulburările circulației periferice la gospodăriile birjarilor. Aceștia spuneau că sunt mai bune, mai eficace. Această metodă empirică a bolilor minerale s-a practicat de către birjarii noștri până la mijlocul secolului al XX lea.
Valea Puturoasă se afla la circa 900 metri de confluența cu Valea Satului, unde există contactul dintre orizontul inferior conglomeratic și orizontul superior marno- grezos în formațiuni eocene. În vecinătatea acestui contact, pe ambele maluri ale pârâului Puturoasa se află o linie de izvoare pe o lungime de 150 de metri, cu apă cloro-sodică, sulfuroasă, brom-iodurată.
Stațiunea de sub poalele Coziei este deschisă pe tot parcursul anului. Oferta de aici este compusă din ape geotermale calde (100 grade C) care încălzesc piscine și complexe aqua, ape sulfuroase și izvoare minerale. Alături de cunoscutul tratament balnear, Călimăneștiul oferă odihnă și recreere, turism monahal, de afaceri și turism montan. Una dintre componentele de bază ale ofertei turistice o reprezintă cazarea și masa despre care turismul românesc ține cont din ce în ce mai mult. În acest sens, bucătăria și confortul oferit de răsfățul unui restaurant de prestigiu devin tot mai căutate.
La Călimănești – Căciulata, Pensiunea Bucura reprezintă o destinație de excelnță. Este unitatea hotelieră pe care am ales să o prezentăm astăzi. Bucura este situată în zona Cozia a stațiunii și pune la dispoziție două săli de restaurant alături de o terasă de vară. Găsiți aici rețeta unei bucătării care depășește standardele ofertei populare din stațiune și care nu se lăcomește la un comerț ”mult și mai puțin calitativ”, oferind turiștilor posibilitatea gustului și diversității. Farfuria oferită de bucătarul șef de la Bucura este frumos ornată, are în interior produse de calitate și un gust ales ca să fie bun pentru toate exigențele. Pensiunea Bucura oferă servicii turistice la nivelul 4***, dar prețurile sunt orientate după media stațiunii Călimănești – Căciulata.
”Inspector Cozia-Info” a ales un produs din meniul de mic dejun de la Bucura, și anume omleta țărănească. Servită cu cârnați și carne de la garniță, cu un decor de farfurie de master șef și o omletă fără urme de ulei. Prețul acesteia este de 14 lei în comparație cu alte restaurante care pun în omleta lor cabanos și salam victoria pentru care cer 12 lei ... și aceeaia înnecați în prea mult ulei!!!
Gazda noastră, Rafel Bucura administratorul pensiunii a declarat pentru Cozia-Info: „Pregătirea noastră este standard an de an. Venirea sezonului necesită o pregătire mai intensă, iar de anul acesta am venit cu câteva produse de bucătărie noi, destinate nu numai sezonului estival. Sunt câteva preparate de care am ținut cont să fie calitative, nicidecum ceva care era în zonă. Bucătăria noastră este într-o permantă modernizare, indiferent că este iarnă sau vară, suntem obligați să facem investiții pentru că urmărim performanță și calitate. Avem satisfacția farfuriei care pleacă din bucătărie și părerea clientului care ne dorim să confirme eforturile noastre. În acest sens ne axăm pe ingrediente de bună calitate, nu speculăm și urmărim în permanență recenziile clienților.
Vă ofer un exemplu: Preparatele tradiționale (șnițelul, ceafa de porc) nu le-am exclus din meniu, dar am căutat un alt concept de preparare. Este un concept nou care nu dezamăgește și despre care vorbește gustul, se numește șnițel – pitzza, îl servim cu garnitură de cartofi prăjiți.
Clienții noștri au posibilitatea să descopere aici altfel de preparate, oferim în jur de zece feluri gastronomice care nu se găsesc în alte restaurante din zonă (Tagliata de vită, Pulpă la ceaun – o rețetă nouă cu o prezentare deosebită, Coasta cu usturoi sau barbeque, Salată cu mușchi de vită - a la chef Bucura, Supă cremă de dovlecei, Mustul de ciocolată, Papanași, Clătite și Tiramisu preparațe de șef – Bucura.”
Perspectiva de dezvoltare a orașului Călimănești, proiectele de infrastructură (finanțate deja) aflate pe agenda Executivului și interesul tot mai crescut din partea investitorilor privați este posibil să situeze orașul din nordul județuțului pe locul doi, ca putere economică, în ierarhia județeană. Față de celelalte stațiuni Călimăneștiul pornește cu câteva avantaje de care beneficiază: Apa geotermală care iese din pământ la 100 grade și încălzește piscinele și locuințele, Drumul european (DN7), Valea Oltului și lărgimea administrativ teritorială de care beneficiază fiind un oraș cu zone unde se mai poate construi.
Pentru anul 2020, primarul orașului Călimănești, Florinel Constantinescu alături de Consiliul Local au declarat ca prioritate absolută dezvoltarea turismului și a activităților adiacente acestei industrii. Oferta turistică va fi îndreptată spre piața germană și a tuturor țărilor vorbitoare a limbii germane. Limba germană va fi introdusă ca limbă străină principală sau, cel puțin, secundară, de studiu la unitățile școlare de pe raza stațiunii. Vor fi organizate cursuri de limba germană gratuite sau subvenționate pentru lucrătorii din industria turistică și hotelieră, lucrătorilor comerciali, autoritățile locale, și, în general, pentru toate persoanele care intră în contact direct cu turiștii. Nici locuitorii stațiunii nu sunt uitați, vor beneficia și ei de cursuri gratuite sau subvenționate de limba germană care vor fi organizate în cadrul Casei de Cultură Călimănești.
Liceul Tehnologic de Turism din Călimănești va avea un rol important pentru formarea viitorilor lucrători comerciali (bucătari, ospătari, cofetari, recepționeri, barmani). Va fi crescut numărul de elevi și va fi dezvoltat învățământul profesional dual, iar limba germană va fi introdusă ca limbă străină principală.
Viteza maximă de circulație a autovehiculelor, pe raza stațiunii Călimănești – Căciulata – Cozia va fi stabilită la 30 km/h, sau accesul cu autovehicule să fie permis doar pentru locuitorii stațiunii și al instituțiilor statului. Vor fi amenajate două sensuri giratorii la intrările în stațiune (km 191 – av. Preda, Arutela – OMW), iar ”bulevardul Călimănești” va fi amenajat cu mobilier stradal asortat stilului neoromânesc – brâncovenesc, iluminat stradal cu cablu îngropat, parcări, parcuri, locuri de relaxare, etc. Vor fi înființate piste de biciclete pe raza stațiunii și împrejurimi.
Renovarea fațadelor clădirilor va fi subvenționată de către primărie, și acolo unde este cazul, acestea vor fi modificate sau adaptate la stilul neoromânesc – brâncovenesc. Construcțiile noi (case de locuit, hoteluri, alte construcții) să se înscrie măcar cu elemente ale acestui stil, pe fațadă, dacă nu în totalitate.
Se vor găsi soluții de colaborare cu instituții bancare în vederea finanțării proiectelor hoteliere și de diversificare a ofertei turistice. Înfințarea unui Cazino la Călimănești. Locații propuse: Centrul Expozițional Seaca, clădirea vis a-vis de Hotel Central, clădirea fostului complex comercial din Căciulata.
O nouă microstațiune balneară la Seaca. Situată în vecinătatea centrului expozițional în partea de nord spre zona livezilor (50 ha) – aducerea utilităților la fața locului (curent electric, apă, canalizare, gaze). Continuarea forajului la sonda de apă geotermală de la Seaca, amplasată în zona microstațiunii. Împărțirea în parcele și oferirea acestora investitorilor pentru construirea de hoteluri, pensiuni, restaurante, etc.
Finanțarea participării, independent sau împreună cu agenții economici din Călimănești, ce activează în industria turistică și hotelieră la târguri de turism organizate în spațiul germanic (Munchen, Viena, Basel, etc.)
Încurajarea producției agricole bio și a produselor alimentare și artizanale specifice zonei.
Poiana lui Căliman se află între cartierele Călimănești și Căciulata, în partea dreaptă a străzii Calea lui Traian (DN 7), la coborârea zonei Sfrengheș a stațiunii. Proiectul a fost gândit în conformitate cu nevoile, cerințele și preocuparea adminstrației pentru rezolvarea problemelor în ceea ce privește amenajarea unor spații de calitate.
Terenul, cu suprafața de 4150 mp, propus a fi amenajat, în starea sa actuală necesită intervenție imediată pentru transformarea acestuia dintr-un spatiu inutil, într-unul atractiv și folositor pentru populație. Pe lângă necesitatea evidentă de a transforma acest spatiu într-unul primitor pentru cei ce-l tranzitează, prin crearea unor zone de relaxare foișoare, și a unei poienițe –„Poiana luiCăliman” autoritățile vor să evidențieze legătura dintre denumirea zonei cu cea a conducatorului obștei satești din sec.V și anume conducatorul Căliman. Legenda spunând că un cioban se spovedește călugărilor mânăstirii Cozia spunând că s-a vindecat de „metehnele trupește” scăldându-se în „câmpul lui Căliman” într-un „balta” ce are „puteri cerești” deoarece ”durerile de spate au trecut”. Călugării au verificat mărturia ciobanului și au găsit în această zonă izvoare de unde „cură piatra pucioasă”, însuși Mircea cel Bătrân venind aici și tratându-se la bătrânețe.
De asemenea prin crearea unui astfel de spatiu în zona analizată s-a urmărit atragerea turiștilor și a activităților în aer liber. Sistemul de irigare automatizat este de asemenea un element de necesitate imediată pentru aspectul estetic pe termen mediu și lung al terenului vizat, prin întreținerea spatiilor verzi, în special în anotimpul secetos când cantitățile de precipitații sunt insuficiente. Prin amplasarea zonei vizate în imediata apropiere a defileului Oltului vecinatatea estică a investiției și în imediata apropiere a zonei carosabile și a faunei locale în vecinatatea sudică, este necesară o amenajare care să lege cele două obiective, prin crearea unei poienițe care să cuprindă aceleași specii vegetale întâlnite în zonă și a unor sculpturi de gradină care să facă legatura cu legenda mai sus amintită.
Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice:
Amenajarea terenului
Realizarea unei infrastructuri pietonale adecvate zonei propuse, realizată din beton continuu, cu o grosime de 10 cm, 10 cm balast stabilizat, 20 cm fundație piatră spartă sau balast;
Realizare de amenajari peisagere, în ton cu legenda/istoria/flora locală, plantarea de arbori, foioși și conifere, cu talie înaltă, circumferința tulpinii de
minim 12 mm; montarea de gazon rulou;
Realizarea unui sistem de irigații automatizat;
Realizarea unui sistem de drenaj de suprafață sau de adâncime după caz;
Realizarea unor spații de ședere și socializare;
Realizarea unei zone în care să fie amanajate elemente cu apă (cascada), circulară din beton, dotate cu sisteme de recirculare a apei;
Dotarea cu mobilier specific de grădină și amplasarea unui loc de joacă pentru copii, din elemente din plastic;
Realizarea unui sistem de iluminat eficient;
Realizarea unui pavaj adecvat temei propuse.
Realizarea unui grup sanitar (13,50 mp);
Valoarea totală a proiectului este de 4.153.788, 94 lei cu TVA
Începând cu anul 2016, pentru prima dată la Călimănești, s-au înregistrat câteva inițiative particulare în ceea ce privește turismul în regim hotelier particular. Până acum oferta de cazare a stațiunii era formată din operatorii hotelieri, trei moteluri și pensiunile turistice. Pe lângă acestea a funcționat de zeci de ani închirierea la particulari unde turiștii, care din diverse motive, acceptau să-și petreacă concediile înghesuiți în case s-au apartamente alături de proprietarii acestora.
Formula nouă și civilizată își face loc și la Călimănești unde începând cu vara anului 2016 numeroase apartamente și vile particulare au fost introduse în regimul hotelier.
Dezvoltarea infrastructurii de turism, lucrările de reabilitare a parcurilor, a domeniului public din zona Călimănești, ajută semnificativ toți localnicii care doresc să dezvolte o afacere mică pe structură hotelieră. Apariția SPA-ului Mirajul Oltului, dezvoltarea bazelor de tratament, a unităților de alimentație publică, care s-au încadrat în planul zonal existent, au oferit acestei părți din stațiunea Călimănești – Căciulata atractivitatea de care avea nevoie. Orașul, cu cei 7000 de locuitori, poate de acum să spere în creearea unor noi locuri de muncă, dar și oprtunități financiare, susținute de turismul hotelier.
Un exemplu ales este Apartament Nart, ofertă generoasă de spațiu suplimentar și prețuri rezonabile care reprezintă un plus față de spațiile de cazare din hoteluri, stabilite la condițiile și cheltuiala pe care turiștii o cunosc.
Apartament Nartz (număr de contact: 0766 – 433.934) este un apartament cu trei camere transformat în regim hotelier. La prețul unei camere de hotel (200 lei/noapte) oferă două dormitoare cu două băi, un living generos (35 mp), bucătărie utilată complet și garaj pentru mașină.
