Prin Hotărârea nr. 24 din 31 martie 2020, Consiliul Local a stabilit ca serviciul public de alimentare centralizată cu energie termica să fie încredinţat spre gestiune şi administrare Direcţiei de Administrare a Domeniului Public şi Privat şi Alimentare cu Energie Termică, serviciu public cu personalitate juridică şi buget propriu, înfiinţat şi organizat în subordinea Consiliului Local. Totodata, prin aceeaşi hotărâre s-a aprobat şi Regulamentul de organizare şi functionare al Direcţiei de Administrare a Domeniului Public si Privat şi Alimentare cu Energie Termică. Printre altele în regulamentul menţionat anterior se precizează că o parte a activității Serviciului de Alimentare cu Energie Termică va fi susţinută din bugetul local iar altă parte se va autofinanța din sumele facturate beneficiarilor.

Șeful acestui serviciu este Sorin Alexandru care ne-a spus despre noua direcție: ”Nu am preluat muncitorii, s-au angajat pe bază de examen cum prevede legea în vigoare și sunt angajați în urma unui concurs. Fiecare a dat concurs pe postul lui. Sunt 6 instalatori, plus o persoană la contabilitate și o persoană care se ocupă cu documentația, șef de serviciu momentan nu este, a fost scos la concurs și nu s-a înscris nimeni, nu am avut pe cineva care să corespundă criteriilor cerute de lege pentru a ocupa acest post. Eu sunt Director general al DADP-ului, împreună cu echipa de acolo preiau diligențele, pentru a acoperi această lipsă, pentru că într-adevăr este o lipsă a șefului de serviciu care să știe tot ce mișcă acolo...

Cozia-Info: Va mai scădea prețul la căldură?

În momentul de față nu cred că se pune problema scăderii prețului, pentru că avem, printr-o hotărâre de consiliu, aprobat tariful valabil până la sfârșitul anului 2021. Noi mergem în continuare pe aceste hotărâri de consiliu local și funcționăm în ceea ce privește regulamentul și absolut tot. În schimb, încercăm, cel puțin pentru moment, până vom vedea și noi cum stă situația (încasări, costuri, pierderi, ș.a.m.d.) mergem pe aceste tarife. Executivul Primăriei are un plan de investiții pentru că sunt foarte necesare. Cele de anul trecut, ale CET-ului, au lăsat de dorit, fapt care ne-a situat în urmă cu investițiile de eficientizare și de a aduce ceva nou în sistem.  

Tarifele sunt, așa cum am spus, până la sfârșitul anului, când vom trage linie, vom face o analiză și vom vedea exact costurile. Cei de la CET s-au plâns că au mers în pierdere la Călimănești ...!

Cozia-Info: Cum este format tariful la Călimănești? Avem o taxă pe care o plătim la ... Foradex?

Aceste zăcăminte naturale de apă geotermală sunt captate din pământ și sunt gestionate în prezent de Geoterm, așa se numește noua societate, s-a preluat de la Foradex, nu mai există Foradex. Noi avem un tarif pentru apă geotermală care ne intră în schimbătoarele de căldură la sonda 1009 și 1006 respectiv Căciulata și la Mirajul Oltului în spate. De acolo această apă geotermală pe care ne-o furnizează Geotermul, la un anumit preț, face un transfer de temperatură, prin schimbătoarele de căldură de la aceste sonde, după care pleacă în punctele noastre termice și este distribuită la utilizatorii arondați persoane fizice și asociații de locatari. De la costurile apei termale care sunt plătite către geoterm, avem suplinire cu gaz natural, în cazul în care nu ajunge la o temperatură suficientă apa din sistemul nostru sau, pe timp de iarnă, apa furnizată de Geoterm nu e suficientă. În cazul temperaturii scăzute apa geotermală care este furnizată de Geoterm, este posibil să nu încălzească suficient apa noastră din sistem și atunci vor trebui suplinite cazanele cu gaz metan. După care urmează cheltuielile de distribuție, gaz, curent, pompe și taxele.

Prețul se compune din Geoterm, primăria care este acum DADP-ul Călimănești, Gaz, Distrigaz, Energie Electrică toate acestea au un circuit, apa este împinsă de niște pompe, tot sistemul este compus din apa rece de la Apavil, din costuri cu autorizări, costuri cu amortizarea mijloacelor fixe (pompe, cazane care trebuie schimbate într-un anumit interval de timp investiții) toate astea compun un tarif. Am mai vorbit și de munca vie, acestea intră la DADP.

Cozia-Info: În viitorul apropiat, în lunile care urmează ați pregătit vreun pachet de măsuri?

În momentul de față vorbim strict de o preluare, această preluare nu se face ușor, întrucât trebuie citite toate contoarele. Am făcut o inventariere cu cei de la CET când am preluat sistemul, care iarăși a presupus o perioadă de timp. Noi trebuie să întocmim contracte cu toți utilizatorii, vorbim de contracte reglementate între noi și utilizatori, așa cum vorbim și de contracte între noi și furnizori, vorbim de Geoterm, Distrigaz, Electrica, Apavil, chiar și Braicata pentru că în toate unitățile publice trebuie să intrăm pentru procedura de licențiere, care este necesară, pe lângă faptul că sunt utile. Iar de partea cealaltă suntem în analiză, în momentul de față cu ce avem, ce informații deținem de la CET, pentru că aici putem să spunem că am avut o colaborare destul de bună cu cei de la CET. Am avut o preluare destul de onestă cu ei, fiindcă au fost onești față de noi și ne-au dat tot ce le-am cerut și ce avem nevoie. În funcție de asta o să apelăm probabil la un partener extern pentru a ne face o analiză în ceea ce presupune necesarul de investiții și eficientizare pentru că vorbim de ceva specializat și cred că exact cum domnul primar a făcut în oraș, acea analiză pentru dezvoltare, așa trebuie să facem și noi o strategie în ceea ce privește acest serviciu. Pentru fiecare serviciu pe care îl prestează trebuie să facem o analiză și să vedem ce avem de făcut.

Cozia-Info: Ați fost implicat în administrația publică locală, ce credeți vor scădea facturile după ce va administra DADP Călimănești?

Este greu de spus acest lucru pentru că trebuie să urmărim ceea ce se preconizează și la nivel național,  se așteaptă și un val de scumpiri în tot ceea ce înseamnă energie electrică, gaze. Dacă s-ar menține în condițiile actuale toate costurile,  cred că am putea vorbi la un moment dat despre asta, dar cred că este prea devreme să putem face astfel de ”prognoze” să spun așa.

Cozia-Info: Ar mai fi loc în cadrul acestui sistem de schimbări, de cosmetizări?

Sigur că da, de foarte multe schimbări este nevoie. Asta este și ideea, pentru că lucrurile nu mergeau într-o direcție bună. Așa s-a ajuns la concluzia să luăm acest serviciu, CET era și în faza de insolvență. Cred că este o întâmplare și noi nu am avut în vedere acest aspect. Am urmărit să avem, la banii care se plătesc, niște servicii de calitate în primul rând. Dacă s-ar eficientiza sistemul, câștigul ar fi pentru localnici ... căldură mai multă în casă la costuri rezonabile!

Cozia-Info: Ce se întâmplă cu datoriile, bănuiesc că CET nu și-a încasat toți banii, nu?

Nu este de competența noastră, va trebui să-și rezolve problemele cu datoriile în baza contactelor pe care le-au avut, deci noi nu am întâmpinat nici un fel de pierdere, datorie, noi începem de la zero.

Nota

( 0 Nota )

Dăescu Chirea Narcis

18 Iunie 2021

Accesări: 3418

Mănăstirea Cozia – cu hramul Sfânta Treime - rămâne una dintre cele mai autentice valori ale arhitecturii bisericești, o adevărată perlă a Oltului, ce dăinuie de peste 600 de ani pe pământ românesc întărind în fiecare zi spiritualitatea românească. În locul acesta mirific, unde pelerini de pretutindeni ajung în orice anotimp al anului, în această vatră monahală a Olteniei, se pare că cerul a coborât pe pământ, iar cei care ajung aici trăiesc sentimentul opririi în loc a timpului în care trăim.

Părintele stareț Veniamin Luca a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări. Interviul a fost ca o sinteză a trecerii timpului și peste aceste locuri.

Cozia-Info: Părinte Stareț, Cozia nu stă pe loc, aici pe lângă viața spirituală în permanență este câte ceva de făcut! Ce lucrări au fost realizate în ultima vreme la Mănăstirea Cozia ?

„În ceea ce mă privește vă voi enumera anumite lucrări majore pe care le-am coordonat din momentul  în care am fost numit stareț al acestei Sfinte Mănăstiri, adică de la 1 noiembrie 2018, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Dr. Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.  S-au demarat următoarele lucrări :

1. Continuarea pavării curții secundare a Mănăstirii cu piatră, lucrare începută în cursul anului 2018 sub oblăduirea Preacuviosului Părinte Stareț Dr. Vartolomeu Androni.
2. În curtea principală s-au făcut două lucrări mai importante :

• S-a modificat aspectul spațiului verde cu ronduri de flori și pomi ornamentali.
• S-a modificat, de asemenea, în fața Bisericii Mari aspectul platoului cu bordură semicirculară și cu bănci fixe, renunțându-se la aspectul dreptunghiular și la băncile mobile.

3. Amenajarea a patru camere pentru cazare la parterul clădirii – arhondaric (spațiu de primire pentru pelerini și vizitatori).
4. În clădirea denumită „Pavilion Bibescu”, s-au făcut următoarele lucrări :

• s-a amenajat o sală de conferințe;
• s-a mai amenajat  o sală de mese pentru personalul civil angajat al mânăstirii și pentru alte persoane cărora li se poate servi o hrană caldă ca semn de ospitalitate din partea Sfintei Mănăstiri;
• s-au adus îmbunătățiri substanțiale prin schimbarea geamurilor și ușilor de la trapeză, sala de conferințe, holul de acces, camera-arhivă și camera destinată activităților administrative. Înlocuirea s-a realizat cu firmă de specialitate ce a pus la dispoziție tocărie și uși din lemn masiv multistratificat.

5. Altă lucrare constă în pregătirea terenului dinspre râul Olt pentru amplasarea în viitor a unui altar de vară și amenajarea unui părculeț ce va prelungi zona de vizitare dinspre râu. S-a început cu decopertarea terenului (fusese o mică livadă de meri acolo).”

Cozia-Info: Cum ați defini pe scurt Mănăstirea Cozia ?

„Sfânta Mănăstire Cozia este, în primul rând, ctitoria unui voievod român a cărui viață a fost crucială pentru existența poporului și, în definitiv, a statului  român. Voievodul? Desigur, ne referim la Mircea cel Bătrân, cum îl numesc cronicile, sau Mircea cel Mare, cum îl numesc cei ce vor să îi laude numele și faptele de vitejie.

În al doilea rând, fără a i se scădea din importanța istorică, Sfânta Mănăstire Cozia a fost pentru mult timp loc de desăvârșire a monahilor, după modelul oferit de rânduiala isihastă, a Rugăciunii lui Iisus neîncetate, așa cum a fost ea preluată de la Sfântul Munte Athos, dar mai ales făcută cunoscută de către Sfântul Nicodim de la Tismana, mare misionar pe tărâmurile românești. Fapt interesant și de notat este că Sfânta Mânăstire Cozia a fost sfințită de către Sfântul Nicodim la 18 mai 1388. Să mai spunem, doar ca titlu informativ, că Sfânta Mânăstire Cozia a fost pentru multe secole locul unor mari realizări artistice și culturale, precum: pripealele monahului  Filotei Cozianul, Epitaful de la Cozia care se găsește la Muzeul de Artă din București, „Lexiconul slavo-românesc” al lui Mardarie Cozianul, școala  catehetică  pentru preoții din mediul rural, precum și școala de cântăreți, tipografia coziană din primele decenii ale secolului XX etc.

Nu  în  ultimul rând, Sfânta Mănăstire Cozia este  în egală măsură loc de rugăciune prin săvârșirea sfintelor și dumnezeieștilor slujbe, precum și loc de reculegere, chiar adevărată liniștire în pofida tumultului zgomotos al lumii de astăzi; loc de regăsire a unor valori istorice și culturale pe care încercăm să le punem în evidență; loc de spiritualitate nu afișată ostentativ, ci de spiritualitate decurgând din împlinirea datoriei religioase de a sluji lui Dumnezeu și oamenilor. Nu putem să ne lăudăm cu o duhovnicie consacrată a locului, ci recunoaștem că primim pe fiecare om pentru sfătuire duhovnicească, îndrumare, spovedanie, împărtășanie, rugăciuni necesare și alte lucrări duhovnicești de acest fel. De rezultatul final al acestor acțiuni se ocupă în mod plenar Sfânta Treime, Maica Domnului, Sfinții Îngeri și toți Sfinții.

Trebuie să menționez faptul că nu se poate da o definiție Sfintei Mănăstiri Cozia. După posibilitatea mea de a mă exprima, Sfânta Mănăstire Cozia este loc cu încărcată valoare istorică, destinat rugăciunii, liniștirii și regăsirii de sine a fiecărui om care calcă pragul sau care vrea să se dedice vieții monahale.”

Ce are ea miraculos ?

„Dacă prin termenul miraculos vă referiți la lucrarea lui Dumnezeu văzută și nevăzută în viața Mănăstirii, în primul rând cred că este săvârșirea celor șapte Laude bisericești încununate de săvârșirea Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii după rânduiala bisericească. În al doilea rând, reprezintă o adevărată minune faptul că ctitoria principală a Voievodului a rămas în picioare fără prefaceri semnificative ale arhitecturii (știm că pictura a fost restaurată între anii 1983-1986); de asemenea, viața monahală s-a desfășurat cu foarte puține întreruperi de la întemeierea mănăstirii  până astăzi, ceea ce cred că este un fapt minunat istoric, cultural și duhovnicesc, o dovedire a lucrărilor lui Dumnezeu în timp. Tot minunat și special este faptul că, datorită  inițiativei  Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Dr. Varsanufie, la nivelul întregii Eparhii, s-a stabilit ca icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, numită ”Îndrumătoarea” din secolul XVIII, aflată pe iconostasul Bisericii „Sfânta Treime”, să fie cinstită cu o sărbătoare în calendarul bisericesc, pe data de 4 august. Prin aceasta, valoarea sa istorică este sporită cu o valoare liturgică, recunoscându-se rolul Maicii Domnului de mijlocitoare către  Hristos pentru întreaga lume, dar și de mamă a Bisericii și a monahilor și monahiilor.”

Cozia-Info: De ce este unică?

„În primul rând, pentru că este singura ctitorie de secol al XIV-lea ce a rămas în picioare – după cum am spus – fără prefaceri semnificative. În al doilea rând pentru că este locul de îngropare (necropola) unui mare voievod român, Mircea cel Bătrân.”

Cozia-Info: De Paște oamenii se preocupă  de cadouri, ouă roșii, mâncare bună. Cum se trăiește Paștele cu adevărat?

„Trebuie recunoscut faptul că, odată cu desființarea comunismului, oamenii s-au eliberat și din punct de vedere religios. Ca atare, observăm că în multe cazuri, oamenii pun accentul pe viața religioasă, procurarea de cadouri, precum și preocuparea pentru tradiții și mâncăruri tradiționale fiind secundară. Trăirea sărbătorilor pascale în mod autentic este o stare personală. Biserica recomandă participarea la Slujba Învierii și celelalte rânduieli bisericești; recomandă de asemenea conștientizarea că sărbătoarea este mărturisirea credinței în Înviere.”

Cozia-Info: Sărbătoarea Învierii este un moment bun să iertăm, să ne împăcăm cu cei care ne-au greșit sau cu cei cărora le-am  greșit?

„Într-adevăr, Sărbătoarea Învierii, dar și fiecare zi, sunt momente prielnice de iertare. A spus Mântuitorul că dacă vrem să fim iertați, noi să iertăm mai întâi. De aceea cred că în aceste zile de întristare pentru Patimile Mântuitorului și de bucurie pentru Înviere, mai întâi să iertăm celor ce am greșit, pentru că vom fi și noi iertați, vom găsi de la Dumnezeu liniște.”

Cozia-Info: Spovedania este un moment important în perioada pascală. Trebuie să ne spovedim măcar o dată pe an de Paște?

„În tradiția Bisericii, Sărbătoarea Învierii este un moment de chemare a credinciosului la Sfânta Euharistie, spovedania făcându-se în perioada anterioară Sfintelor Paști (Postul Mare și Săptămâna Mare). Desigur, cei care solicită spovedanie și în perioada de după Paști nu sunt respinși. În ceea ce privește momentul în care să ne spovedim, Biserica recomandă  o cale de mijloc, accesibilă oricărui credincios, pentru laici de cel puțin patru ori pe an, în postul Nașterii Domnului, în Postul Mare, în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel și în Postul Adormirii Maicii Domnului; pentru clerici și monahi, lunar, chiar săptămânal. Însă frecvența spovedaniei rămâne la atitudinea duhovnicului față de credincios, pentru că fiecare om are propriile trăiri și nevoi și nu poate fi supus unor rigori fixe. Principiul de bază în spovedanie este următorul: cu cât este mai rară spovedania, cu atât viața duhovnicească a credinciosului are de suferit, fiind slăbită de păcate și patimi.”

Cozia-Info: Un gând bun pentru credincioșii care citesc acest articol:

„Întâi de toate, dorim tuturor cititorilor acestei publicații sănătate, fericire și luminare din lumina lui Hristos, Dătătorul de lumină și a toată bunătatea și frumusețea. În al doilea rând, invităm pe oricine să calce pragurile bisericilor și mănăstirilor pentru a se bucura și folosi de bogăția lor culturală, istorică și spirituală. Sfânta Mănăstirea Cozia este deschisă fiecărui om și obștea coziană se străduiește pentru a fi prezentă la primirea credincioșilor. De asemenea, rugăm pe cititori să ne ierte greșelile, pentru că așa cum spune în Sfintele Scripturi, tot omul este supus greșelii și păcatului.

În final salut pe toți cititorii cu binecunoscutul salut pascal: Hristos a înviat! Răspund și eu salutului lor sincer cu: Adevărat că a înviat!”

Nota

( 0 Nota )

Diana Deaconescu

30 Aprilie 2021

Accesări: 10988

Profesorul Emil Popa este directorul Școlii Gimnaziale Șerban Vodă Cantacuzino din orașul Călimănești de mai bine de 4 ani. O unitate școlară cu o populație de elevi numeroasă, o școală  cu tradiție, unde respectul pentru educație este mai presus de toate, indiferent de problemele care apar în procesul de învățământ. În această  unitate își desfășoară activitatea 57 de cadre didactice: (3 educatoare, 17 învățători și restul profesori) pentru cei 604 elevi: ( trei grupe de grădiniță, două la Jiblea Veche și una la Jiblea Nouă (învățământ primar și gimnazial cuprins în două școli cu cls. I – VIII. Călimănești și Jiblea Veche).

Anul 2020 a adus modificări serioase în procesul de învățare, cadrele didactice de aici fiind nevoite să facă modificări substanțiale în contextul pandemiei Covid 19. Conducătorul instituției, Emil Popa a declarat pentru Cozia-Info: ,,Pe 11 martie am intrat în sistem online, nu aveam o platformă la nivelul școlii pe care să lucrăm toți unitar și atunci fiecare s-a orientat, și au folosit Zoom-ul,  WhatsApp-ul, într-un final am optat pentru classroom. Indicațiile inspectoratului au fost ca fiecare școală să folosească aceeași platformă.

Am apelat la d-na profesoară de matematică – informatică, Simona Bogeanu, un profesor tânăr, dar foarte muncitor, care a făcut adrese de gmail la toți copiii școlii, pentru a putea beneficia de platforma google classroom, apoi a făcut grupele pe clase. La platforma aceasta online a lucrat foarte mult și administratorul financiar al școlii, d-na. Nicoleta Popescu.

Am făcut o instruire și cu cadrele didactice pentru utilizarea platformei. Ne-am pregătit din timp și pentru reluarea cursurilor fizic, respectând toate măsurile impuse. Ne-am aprovizionat cu măști, dezinfectanți, am ținut cont de distanțarea socială, ne-am îngrijit de procurarea materialelor pentru prevenirea răspândirii covidului. S-au montat la intrările principale, cât și la intrarea în fiecare clasă, câte un dispenser cu soluții dezinfectante. Traseele de intrare și de ieșire au fost bine stabilite, ne-am gândit să punem în fiecare sală și un dozator cu apă, deoarece unii elevi mai obișnuiesc să împrumute sticla de apă, obiecte..”

Cozia-Info: Ce evenimente importante s-au desfășurat în școala dv. în ultima perioadă?

Ne-a fost interzisă orice adunare publică, orice manifestare,  orice concurs. La noi era o tradiție să sărbătorim de 1 decembrie, dar anul acesta nu am mai putut să facem lucrul acesta din cauza pandemiei. De asemenea,  pentru sărbătorile de Crăciun mergeam împreună cu corul școlii, sau un grup vocal, la bisericile din zonă, la primărie, și în alte locuri. Și anul acesta s-a întocmit un program al activităților extra-școlare, dar nu știu dacă putem să-l realizăm. Avem un concurs „Trepte în matematică” care de un an de zile l-am extins puțin și l-am făcut în două etape: ,,Trepte în matematică” și „Trepte în comunicare”. Am considerat că și lb. română merită să aibă un concurs. La acest concurs regional, avem 7-8 județe care participă, plus o școală din Republica Moldova, Chișinău,  în jur de 1000 – 1200 de elevi de la cls. II – XII.”

Cozia-Info: Proiectul Erasmus, în care a fost implicată școala dv., în ce stadiu de implementare se află?

,, Pot să vă spun că școala noastră  a fost printre primele din județ care a avut un astfel de proiect. Aceste proiecte sunt extraordinar de benefice pentru toți partenerii, atât pentru elevi, cât și pentru profesori, deoarece au posibilitatea să meargă în școli din diferite țări, să vadă condițiile de acolo, metode de predare, este un schimb de experiență foarte util. În total au fost șapte proiecte, cinci din ele fiind în derulare.

Criterii de selectare pentru elevi

,,Un criteriu de bază este disponibilitatea familiei de a primi un copil străin, și aici ne-am lovit puțin de reticența unor părinți care credeau că nu au condițiile necesare pentru a primi un oaspete din străinătate. Pentru că trebuie să fie un schimb de experiență vast, să cunoască cum trăiește copilul român, cum își petrece timpul liber, să doarmă într-o casă de români. La primul proiect cu schimb de copii, ne-a fost destul de greu să găsim familii dispuse, apoi au văzut că nu e chiar așa, și sunt niște experiențe extraordinare. Se creează prietenii, legături, copiii rămân prieteni, păstrând legătura pe rețelele de socializare.

Am colaborat cu următoarele țări: Grecia, Turcia, Italia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia,  Portugalia,  aproape din toată Europa. Am constatat că unele țări din jurul nostru (Ungaria, Bulgaria, Polonia), aveau condiții mai bune decât noi, și asta m-a ambiționat personal, și cu ajutorul primăriei, pentru că fără ajutorul lor nu puteam accesa aceste fonduri și să dotăm școlile cu laptop-uri videoproiectoare, atât în școala noastră, cât și în celelalte. Nu aș vrea să se înțeleagă că doar școala Ș.V.Cantacuzino a fost dotată,  iar celelalte nu.

Tot cu sprijinul proiectelor Primăriei, conduse și finanțate de dl. primar Florinel Constantinescu, școala din Jiblea Veche, a beneficiat de reabilitare termică. S-au schimbat instalațiile de încălzire, centrala termică pe lemne cu una pe gaz, instalația electrică, instalațiile sanitare, și mobilierul. Am cumpărat mobilier nou și pentru Jiblea Nouă și Jiblea Veche.

Proiectul social SISTEM de Integrare (derulat de către Primăria Călimănești)  este unul foarte mare, de câteva milioane de euro. Se poate interveni în cazul familiilor defavorizate, să-i ajute să se racordeze la curent, apă, renovarea locuinței unde este cazul, printr-o subvenție în valoare de 3000 lei.

Avem și After School, la care participă 180 de copii, care primesc o masă caldă, desfășoară diferite activități recreative, își fac temele, meditații pentru cei din cls. VIII.

În afară de acest program, avem și „ Șansa a doua". Este un sistem prin care cei care din diferite motive, nu au terminat cls. I- IV sau VIII pot să-și completeze studiile. Atât cei de la „Șansa a doua”, cât și cei de la ,,After School", primesc o sumă de bani la absovire, în valoare de 1150 lei, dacă au o frecvență peste 90%.

De asemenea,  printt-un proiect care este deja depus vrem să luăm tablete, pentru toți copiii care nu au avut posibilitatea de a participa la orele online, dar pentru aceștia,  învățătorul, profesorul, au făcut fișe de lucru și materiale, le-a dus la școală în Jiblea, unde împreună cu mediatorul școlar Gelu Stoica, le-au dus familiilor acasă ca să nu piardă legătura cu școala. Pe lângă aceste tablete, ne-am propus să procurăm laptop-uri performante pentru toți profesorii, deoarece unii întâmpină dificultăți și sunt nevoiți să vină să predea din incinta școlii.

Le mulțumesc cadrelor didactice pentru efortul depus, deoarece este mult mai greu, decât față în față!” A declarat Emil Popa, directorul școlii Șerban Vodă Cantacuzino din Călimănești.

Nota

( 0 Nota )

Diana Deaconescu

12 Ianuarie 2021

Accesări: 5702

Ciprian Stanciu, vâlceanul stabilit în Franța,  povestește cum a luat naștere afacerea sa de succes,  și cum visul său a devenit realitate. Ciprian Stanciu a fondat mica sa afacere Atelier Cerbu  din anul 2016. A absolvit liceul G.S.E.A.S. Călimănești, și a urmat Universitatea din Pitești ,,Administrarea Afacerilor”.

Fostul consultant financiar la o bancă din România, țara sa natală, Ciprian Stanciu (29 de ani), și-a reluat viața de la zero, stabilindu-se în Franța, oraşul Strasbourg.

Cozia-Info: Spune-mi te rog, care este povestea afacerii  ”Atelier Cerbu”… care a fost primul obiect creat de tine și de la ce a pornit totul, de unde această pasiune?

„La început am avut diferite locuri de muncă, am fost consultant financiar,  șofer personal pentru un om de afaceri,  după care am decis să merg în Franța, Strasbourg și acolo am încercat diferite joburi,  printre care, primul a fost conducător de tricicletă pentru turiști. Nu știam limba franceză, dar după ce am început să învăț limba franceză, am fost vânzător la un magazin de haine, si consultant vânzări la Sephora, după care am început să fiu model pentru diferite mărci. Am fost model pentru defilări de modă,  și așa  am început să fiu cunoscut în lumea modei.

Am avut oportunitatea să creez și să particip cu primul papion   la ”Strasbourg Fashion  Week”. Mi-a venit ideea să fac primul papion dintr-o cămașă si alte materiale pe care le aveam prin casă, având o mașină de cusut de la Teleshopping, și m-am gândit ce să fac cu ea , cum să o valorific. M-am uitat pe YouTube la tutoriale,  și am învățat cum se fac papioanele.  Și am început să fac primul papion. Apoi m-am îmbrăcat elegant și am ieșit la o plimbare, pe strada principală din Strasbourg . O femeie în vârstă m-a oprit și m-a întrebat de unde mi-am  cumpărat papionul, pentru că vrea să-i facă și ea cadou nepotului său. Am fost foarte mândru și i-am spus că eu l-am creat, și nu e de vânzare.  După această experiență am început să  arăt prietenilor mei ceea ce făcusem eu, ei m-au încurajat să fac mai multe papioane,  pentru că și ei își doreau papioane de la mine.

Am creat o colecție de 20 de papioane și directoarea de la Fashion Week, Alice, cea care organiza „Strasbourg Fashion Week”, mi-a propus să particip ca designer de papioane la evenimentul pe care  ea îl organiza.  Am participat la acest eveniment, am avut o defilare de modă cu mai multe modele. Asta a fost lansarea mea. Și am început să fabric mult mai multe papioane.  Au fost două luni în care nu am vândut niciun papion, pentru că nimeni nu mă cunoștea pentru că la evenimentul pe care îl organizase Alice, au fost 10 mii de oameni prezenți pe durata întregului eveniment care a durat 7 zile, iar eu vândusem  doar 10 papioane. Probabilitatea ca să fiu foarte cunoscut era foarte mică și diferența de vânzare cu privire la oferta mea. Și după toate astea, am avut ocazia să apelez la prietenii mei din modă, pentru a mă face cunoscut.  Să organizez shootinguri, defilări de modă, iar ei m-au ajutat,  au fost de acord cu ideea de a mă ajuta. Am început să organizez în primă fază shootinguri pe stradă având aprobare de la primăria orașului Strasbourg,  trebuia să fac de fiecare dată cerere pentru fiecare eveniment  și să am aprobare. După care, am început să organizez shootinguri și defilări în hoteluri de 5 stele pentru a mă face cunoscut, defilări private unde erau invitați doar o anumită categorie de oameni și așa încet, încet  am început să devin cunoscut în Strasbourg.  Ziarele au început să vorbească despre mine, televiziunile au început să mă cheme să dau interviuri.

Apoi, m-am implantat în centrul orașului, în mall-ul ¨Printemps¨, în diferite magazine de lux și în vitrinele hoteleturilor de lux din Strasbourg și Paris. Am făcut un parteneriat cu brand-ul de lux ¨FreyWille¨. Acest lanț avea 70 de magazine în toată Europa,  dintre care și în Franța.” Am făcut un parteneriat și cu un bijutier foarte cunoscut ¨FIBULE Joaillerie Jean Riedweg¨ care a accesorizat papioanele mele cu diamante. Apoi am creat un parteneriat un designer din Paris ¨Serge Orion¨ și o pictoriță renumită din Monaco ¨Carolina Alfonso¨ și cu ajutorul lor am reușit să facem o colecție unică de papioane pictate cu foiță de aur de 24K, care ajung până la 4.500 euro bucata.”

Cozia-Info: De ce Strasbourg și nu România?

„Pentru că în Strasbourg am reușit să mă dezvolt  mult mai ușor decât în România,  am încercat să organizez și shootinguri în Romania, doar că oamenii sunt mai diferiți,  nu au fost la fel de receptivi ca în Strasbourg. Acolo oamenii au început să facă chestia asta  din plăcere.  Aici în România credeau că dacă vin să facă ceva pentru tine, să te ajute , au impresia că tu te îmbogățești,  tu devi milionar și ei nu. E diferența de mentalități foarte mare.”

Cozia-Info: Unde și cum îți găsești inspirația?

„Îmi găsesc inspirația când intru de ex. în magazinele din Paris pentru a-mi alege materialele pentru papioane,  atunci văd diferite materiale care îmi atrag atenția și cu ajutorul acestor materiale, le iau acasă, le întind pe toate și mă uit să văd ce pot să fac cu ele. Bineînțeles că mă inspir și după tendințele modei (ce stofe sunt în trend), culorile anului.”

Cozia-Info: De unde îți procuri materiale pentru papioane?

„Din Paris, sunt magazine speciale pentru materiale de catifea și mătase.  Am făcut papioane și din piele, dar nu au fost atât de căutate. Cele mai des căutate sunt cele din catifea și din mătase.”

Cozia- Info: Care a fost prima ta  comandă mai mare? Și pentru cine ai realizat papioanele?

„Prima mea mare comandă, a fost pentru un restaurant din cadrul unui parteneriat pe care l-am făcut cu grupul Beau Marly care deține alte 36 de  restaurante de lux în Paris.  Cei de la restaurant mi-au cumpărat 40 de papioane, și asta a fost prima comandă cu un volum mai mare, pentru care m-am deplasat personal să le duc la Paris.”

Cozia- Info: Ne poţi spune câteva persoane cunoscute sau vedete care au purtat papioanele tale ?

„Sigur că da, fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy mi-a trimis chiar o scrisoare personală de mulțumire pentru papionul pe care i l-am dăruit. Mai mulţi actori au urcat pe covorul roșu de la Festivalul de Film de la Cannes, cu papioanele mele, dar și alte persoane din lumea mondenă”.

Cozia-Info: Sunt măsuri diferite de papioane,  de ce țineți cont atunci când le croiți?

„Sunt două mărimi, una pentru copii și una pentru adulți. Ele sunt făcute standard pentru că asta am observat că se caută.”

Cozia-Info: Pentru ce cumpără oamenii astfel de produse, doar pentru evenimente sau şi pentru a le purta mai des?

„De obicei, sunt mai des cumpărate pentru evenimente sau pentru a le oferi cadou la zile de aniversare, sau pentru hoteluri. Piața mea în marea majoritate o reprezintă hotelurile de lux, restaurantele și oamenii care cumpără aceste papioane pentru evenimente.”

Cozia-Info: Planuri de viitor care așteaptă să iasă la iveală ?

„Sigur că da, din cauza pandemiei cu Covid 19, vânzările de papioane s-au stopat puțin. Iar în timpul pandemiei m-am asociat cu un prieten din Paris și am făcut o firmă care se numește ”Pro Marketing Paris”, o firmă pentru crearea de site-uri online și dezvoltare în social media. Și am mai făcut un program de dezvoltare personală pentru femei care se numește ”Seduction Retreat 110%”, acest program este nou pe piață și în România încă nu există. Clientele mele sunt din România  și Moldova, pentru că sunt foarte multe femei care întâmpină dificultăți în relațiile cu partenerii lor, sau cu bărbații cu care ele  își doresc o relație serioasă pe viitor. Și atunci eu vin în întâmpinarea lor, și le ajut să vadă unde greșesc și le aduc la cunoștință ce pot face pentru a se dezvolta personal pe partea de seducție. Cum să devină seducătoare,  cum să fie mult mai atrăgătoare, cum să știe să aibă grijă de bărbatul lor.”

Cozia-Info: Cât de apreciată este munca ta, ce ai învățat până acum și cum te-a schimbat pe tine ca om…?

„Munca mea în toate cele 3 proiecte, este foarte apreciată,  pentru că am clienți foarte mulțumiți, pentru mine este foarte important, clientul să fie mulțumit, pentru că un client satisfăcut îți poate face reclamă pozitivă la 5 persoane, iar un client nesatisfăcut îți va face reclamă negativă la 20 de persoane. Așadar, încerc pe cât posibil să am clienți fericiți.”

Cozia-Info: Sunt curioasă cum îți promovezi lucrările…Cum atragi clienții?

 „În primul proiect a fost cu defilările,  cu shootingurile, prin organizarea unor evenimente, dar astea toate sau stopat și am trecut în social media, în momentul de față  cea mai mare publicitate o avem pe Facebook, Instagram, unde am o comunitate destul de mare, și  lucrez  cu diferiți influenceri.”

Cozia-Info: Definește ” Atelier Cerbu ” în trei cuvinte!

„Lux, eleganță, rafinament.”

Cozia-Info: Cum a evoluat afacerea și care a fost rețeta succesului? Ai un sfat pentru cei la început de drum ?

„În primul rând, trebuie să aibă încredere în ei, răbdare foarte multă, să depună muncă,  foarte multă muncă, pentru că nimic nu pică din cer. Vă invit să vizualizați celelalte proiecte, dacă aveți nevoie de ajutor în dezvoltarea personală, vă invit să faceți apel la mine, pe site-ul Seduction Retreat 110%, și asta vă ajută să vă dezvoltați voi ca femei.”

Nota

( 0 Nota )

Diana Deaconescu

02 Iunie 2021

Accesări: 8334

Lucian Constantinescu este consilier local în cadrul Consiliului Local Brezoi, jurist la notariatul public din localitate și reprezintă o formațiune politică care acolo, la Brezoi, este foarte deschisă pentru dialog și comunicare, Partidul Ecologist Român. Lucian Constantinescu alături de colegii săi au fost deschiși să ofere informații despre activitatea Consiliului Local din ultima perioadă de timp, declarând pentru Cozia-Info:

Cozia-Info: Cum afectează desfasurarea administrației locale din UAT Brezoi faptul că bugetul local nu a fost adoptat nici până acum?

Dupa cum stiți, in majoritatea administrațiilor locale, bugetul încă nu a fost adoptat si asta din cauza faptului că bugetul de stat a fost adoptat in Parlament abia la inceputul lunii martie. Probabil, în cursul săptămânii viitoare vom face o dezbatere cu privire la bugetul local al Orașului Brezoi și sperăm ca la ședința ce va avea loc la sfârșitul lunii îl vom și adopta.

Cozia-Info: Ce proiecte de hotărâri importante au fost adoptate de către Consiliul Local în ultima perioada?

Având în vedere că bugetul local încă nu a fost adoptat, în ședințele din lunile ianuarie-martie 2021, printre cele mai importante proiecte de hotărâre adoptate au fost cele cu privire la investițiile în educație, respectiv predarea catre Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei prin Campania Nationala de Investitii "C.N.I."S.A., a amplasamentului din Str.Trandafirilor, nr.23, Oras Brezoi, Judetul Valcea si asigurarea condițiilor în vederea executării obiectivului de investiții "Reabilitare Școală Generală cu clasele V-VIII, din Orasul Brezoi, Judetul Valcea" precum si aprobarea documentatiei de avizare a lucrărilor de interventie. Un alt proiect adoptat a fost cel cu privire la Serviciul de Transport Public Local de Persoane care va fi administrat de către Primăria Brezoi.

Cozia-Info : Care este cel mai important proiect local pe care consilierii PER – Brezoi îl susțin și îl consideră prioritar? Și cum se poate realiza?

Sunt mai multe proiecte importante pe care le susținem, printre ele fiind cel cu privire la introducerea alimentării cu gaze naturale a orasului. Primăria Brezoi a facut deja demersuri, sperăm ca proiectul să fie declarat eligibil și să primim finanțare. Un alt proiect pe care dorim să il propunem si să il susținem în consiliul local se referă la posibilitatea construirii unor blocuri de locuințe prin intermediul Agenției Naționale pentru Locuințe (ANL). Finanțarea necesară construirii blocurilor de locuințe ANL se asigură de la bugetul de stat. Noi va trebui sa punem la dispozitie terenul, căile de access, racordul la utilități, iluminatul public, care vor fi suportate din bugetul local.

Nota

( 0 Nota )

Dăescu Chirea Narcis

19 Aprilie 2021

Accesări: 3979

Brezoianul Lucian Constantinescu este la primul mandat politic, din partea Partidului Ecologist Român (partidul lui Mircia Gutău), câștigând la alegerile locale din septembrie 2020 trei locuri / din totalul de cincisprezece al Consiliului Local Brezoi. De profesie jurist la Biroul Notarial Loredana Constantinescu este decis alături de colegii săi să aducă o viziune nouă în administrația locală a orașului Brezoi.  

Cozia-Info: Având în vedere că este primul mandat în Consiliul Local Brezoi, vă rugăm să ne spuneți cum găsiți atmosfera de aici și care sunt așteptările pentru noul drum administrativ și politic din orașul dvs.

Într-adevar, este primul mandat de consilier local în cadrul Consiliului Local Brezoi şi acest fapt se datorează brezoienilor, care mi-au acordat mie şi echipei pe care am format-o, voturile dumnealor, iar pentru asta le mulţumesc. Partidul Ecologist Român, pe care îl reprezint la Brezoi, a obţinut un rezultat neaşteptat de bun şi aşa cum am mai spus şi pe reţelele de socializare, oamenii au votat oameni. Mă bucur că am reuşit să schimbăm componenţa consiliului local Brezoi, care în ultimele mandate a fost dominată de către cele două mari partide PNL şi PSD. Sper ca împreună cu ceilalţi consilieri locali să facem tot ce ne stă în putinţa pentru binele locuitorilor precum şi pentru dezvoltarea oraşului, prin iniţierea şi realizarea a cât mai multor proiecte benefice.

Cozia-Info: Aveți suficientă forță, prin cele trei locuri în Consiliul Local, să impuneți inițiativele și strategia Partidului Ecologist Român pe care-l reprezentați?

Iniţiativele de proiecte pe care o să le expunem vor fi în interesul brezoienilor şi al oraşului. Consider că nu ar trebui să conteze culoarea politică sau numărul de consilieri pe care îl are un partid sau altul. Încă de la prima sedinţă ordinară, care a avut loc la sfârşitul lunii noiembrie, am iniţiat un proiect de hotărâre, referitor la agenţii economici care au fost afectaţi de covid 19, prin reducerea unor taxe şi impozite conform O.U.G.181/2020, proiect care a fost introdus pe ordinea de zi şi votat în unanimitate.

Cozia-Info: Care sunt activitățile, în luna sărbătorilor pe care le inițiază PER Brezoi?

Având în vedere situaţia actuală creată de virusul covid 19, activităţile pe care doream să le iniţiez în perioada sărbătorilor de iarnă au fost restrânse. Anul acesta, ca şi în anii trecuţi, o să fiu mesagerul lui Moş Crăciun, pentru câteva familii din Oraşul Brezoi, pentru a le aduce un strop de bucurie în preajma sărbătorilor.

Nota

( 0 Nota )

Dăescu Chirea Narcis

17 Decembrie 2020

Accesări: 2866

În comparație cu alți ”papagali politici” care se laudă electoral că vor introduce gazele naturale în localitățile lor printr-o simplă racordare de la rețeaua stațiunii Călimănești – Căciulata, acest om a demonstrat istoriei că a fost capabil să lase în urma sa ... istorie! În urmă cu 30 ani, Ilie Amuzan (fără să fie implicat în funcții administrative) deschidea drumul pentru gazele naturale în trei stațiuni balneare ale Vâlcii. Iar mai târziu, pentru Călimăneștiul pe care l-a condus opt ani de zile avea să aducă ”cu dedicație specială” mult doritele gaze naturale. Astăzi este ușor pentru Robert Schell (primarul orașului Brezoi) să emită aroganțe cum că el ar fi întemeietorul gazelor naturale în zonă. La pensiunea Alfrid – Căciulata (cu circuit închis) unde se desfac și se înoadă multe cărări administrative s-a ajuns la concluzia că ar fi demn de luat în seamă această problemă.

Dar, până la declarațiile belicoase, ale ”tenorului de estradă” din Brezoi l-am contactat pe Ilie Amuzan care a prezentat pentru Cozia-Info povestea unui proiect serios:

”În anul 1991 Ministerul Industriilor era format din Ministerul Petrolului, Ministerul Energiei și Ministerul Economiei. Au venit la mine dl.Lăzărescu (primarul de atunci al or. Călimănești), ing. Stanca și Sabău d-zeu să-l ierte. Stanca era director la IGO Călimănești. Mi-au spus: ”Știm că ai intrare la ministerul petrolului, vrem să băgăm gaze în Călimănești. Și am plecat toți patru la București. Sabău era prefectul județului și am făcut o adresă din partea județului pentru orașele - stațiune Călimănești, Olănești și Govora. Ministrul petrolului Andrei Ene, era în cadrul industriilor, dar erau ministere separate.

Opt ore am stat toți în minister până când s-a rezolvat problema aprobării gazelor. Asta se poate verifica (în 91), semnătura din partea lui Zisu, ministrul economiei, semnătura lui Andrei Ene ministrul industriilor și din partea lui Teodor Stolojan. Zisu fusese directorul la Electromotoare de la Pitești, un tip foarte deștept și pe poziție. Ne-a dat aprobarea, iar unchiul meu ne-a ajutat în continuare și cu proiectul: te duci la Ploiești la institutul de petrol și gaze să-ți facă proiectul. Cu aprobarea asta s-au perindat foarte mulți, unii dintre ei au și înșelat (ca de obicei), unii dintre ei au băgat conductă, care ulterior s-a deteriorat, aici în Călimănești. S-a băgat conducta în timpul campaniei electorale. Primarul Tudor Neamțu (1996 – 2000) înșira conducte, țeavă mare de foraj pe faleză spre Căciulata, să spună că: gata, dă drumul la gaze! Astea erau trucuri urâte pe care nu le-am acceptat niciodată. Gazele s-au rezolvat când am venit în 2004 primarul orașului Călimănești.

Când am venit, am zis, „ce se întâmplă cu gazele?” și bineînțeles Nemeș a scos documentația în care era doar un contract făcut între Călimănești- Căciulata și Ministerul Economiei. Și atunci m-am dus și am sunat președintele consiliului județean din acea perioadă (dl. Bușe) și i-am spus: aveți acces la Sereș, haideți să-l sunăm. L-am sunat și pe Iulian Iancu care era director la centrala de petrol și gaze de la Mediaș, după care am început alergătura. Am luat drumul cabinetelor ministeriale, etc. Mă duceam punctual, punct ochit punct lovit la oameni pe care îi cunoșteam și avusesem relații cu ei și știam ce să le spun.

M-am dus la București la directoarea direcției de petrol și gaze din cadrul ministerului și economiei, am văzut contractul, l-am refăcut pentru că era stipulat doar Călimănești - Căciulata, ne-am dus cu nomenclatorul care spunea Călimăneștiul cu localitățile componente: Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Păușa, Călimănești, Căciulata și Seaca. Am făcut toate demersurile, am fost la Ploiești pentru proiect.

În final, s-a stabilit ca legătura să se facă de la distribuitorii de pe platforma de la Govora – Râureni, s-a nominalizat constructorul din București, iar cea mai mare realizare a fost, că am obținut să se facă investiția, pe banii investitorului, fără să coste nimic autoritatea locală aducerea conductei de la Râureni- Govora  până în Călimănești. Dar, am mai obținut ceva: introducerea pe străzi în cele 6 localități componente până la casa unde s-a putut face aducțiunea, pe fiecare stradă. Nu a costat pe nimeni nimic!

Lucrarea a început din Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Păușa, Seaca și când am ajuns la jumătate din Călimănești am primit adresă de la Ministerul Economiei și Ministerul Industriilor că nu se introduc gaze decât în Călimănești și Căciulata,  pe considerentul că au pondere mai mare decât în celelalte.

A fost prea târziu, pentru că am apucat să facem recepția la fiecare din cele patru localități. Pentru că asta era ideea și cred că asta a fost atuul meu, știam anumite lucruri și am condus lucrările de așa natură ca: lucru făcut, e bun făcut! Astăzi celel șase localități ale Călimăneștiului au gaze naturale! Este o rețea de medie presiune care permite racordarea altor localități. Prin conducta noastră de gaze naturale, prin medie presiune, de ceva vreme a fost racordată și comuna Dăești.

Cea mai mare greutate, în acest proiect și am pierdut zeci de zile pe traseul de la Govora,  Râureni și până la Călimănești pentru că trebuit să facem nu știu câte proiecte, secțiuni de proiectare pe lângă baraje, pe lângă zone, care erau necesare aceste proiecte și aceste aprobări. Toate aprobările la ISPH, cu care lucrasem. Directorul general de la ISPH al hidrocentralei nu a existat în cel mai scurt timp să nu ne ajute cu proiectarea pe unde să mergem cu rețeaua. A fost o mare problemă când am traversat orașul Rm.Vâlcea pentru că s-au ridicat fiecare cu pretențiile lor așa cum sunt de regulă.

Pe unde vine magistrala spre Călimănești?

Magistrala vine pe lângă barajul din nord, pe lângă baraj, trece pe lângă gradina Zoologică pe margine, vine pe lângă barajul pe sub podul de lângă Petrom, pe lângă spital și continuă pe DN 7.

În anul 2005 -2006, în 2006 s-a făcut deja recepția lucrării. A fost perioada cu realizările remarcabile, am avut legături cu oamenii potriviți și care au vrut să ne ajute, am avut legături cu cine trebuie. Altfel în zonele astea, acum se discuta despre vise până se toceau dorințele legate de gaze. Se discuta cum vor discuta ăștia și la alegerile următoare că vor băga gaze.

Brezoiul se poate racorda tehnic în magistrala asta de gaze?

Sigur. Conducta noastră este de medie presiune. Problema nu este Brezoiul pentru racordare, problema este localitatea Bujoreni, de la Călimănești și de la Seaca în jos, pentru că la un moment dat, dacă scade presiunea pe rețea are de suferit capul de rețea și în felul acesta afectezi toată zona Călimăneștiului pentru că la presiune mică, și vă dați seama că se întâmplă iarna, determină situația de depunere a vaporilor de apă, și de asta de multe ori se opresc instalațiile, cine are centrale termice a simțit pe propria piele. Dăeștiul este cap de line acum, Bujoreniul are șanse să se lege, însă trebuie stabilite niște condiții de exploatare a rețelei.” A declarat Ilie Amuzan.

Nota

( 0 Nota )

Dăescu Chirea Narcis

25 Mai 2021

Accesări: 4125

Nelu Diaconu este solistul rock al trupei Prometeu, a absolvit Școala de agenți de Poliție din Câmpina și lucrează ca agent-șef principal la formațiunea de investigații criminale din cadrul Poliției Brezoi. 

Cozia-Info:  Care este istoria trupei Prometeu?

„Trupa a fost înființată în anul 1986 în Horezu, de mine împreună cu Loghin Dan, Ionașcu Ștefan, Moraru Nelu, Covrescu Cătălin și Gigi Aprodu. Am cântat pentru oraşul Horezu până în anul 1993 când am fost nevoiți să plecăm în armată, iar activitatea trupei s-a încheiat. În anul 2004 am reînființat trupa în orașul Brezoi, din componența inițială  a trupei am rămas doar eu, și mă refer la componența din 1986. În 2004 am reînființat trupa împreună cu Adrian Berbecel, Jakab Ștefan Viorel, Gigi Aprodu  și mai mulți toboșari. Între timp, în trupă au fost mai multe schimbări de componență. Este foarte greu ca o trupă să rămână unită, greu pentru că Brezoi este un orășel mic și cu greu se găsesc instrumentiști. În prezent, componența  trupei este formată din: Nelu Diaconu, (voce, leader), Florin Profeanu (bass), Adrian Marinescu (chitara), Narcis Deaconu (clape), Diaconu Andrei Dragoș (tobe).

În Brezoi, am înființat împreună cu Viorel Jakab (ex.Prometeu) mai multe formații de rock formate din elevi (3  trupe) : „The Next generation”, „A treia generație” și „Discipolii”.

Cozia-Info: Colaborați împreună cu fiul dv. care este la fel de pasionat de muzică?

„Da, fiul meu bate toba de la 6 ani și de un an e toboșarul trupei Prometeu, dar are și trupa lui cu care cântă: „Wild Child” din Sibiu, alături de care a lansat primul album. Mi-aș fi dorit să fie chitarist sau solist vocal. L-am luat în sala de repetiții și s-a așezat direct la tobe. Mă înțeleg foarte bine cu Dragoș, ne mai contrazicem pe teme muzicale, dar bine mă înțeleg și cu fiica mea, Delia, studentă la Facultatea de Farmacie din Sibiu.”

Cozia-Info: De ce Rock și nu alt gen de muzică?

„Genul acesta m-a atras din copilărie.”

Cozia-Info: De ce „Prometeu”,  cum ați ales acest nume?

Inițial trupa s-a numit Galaxxy, așa am ales noi atunci, numai că la festivalul, „Cântarea României”, cei care se ocupau atunci de cultură în Horezu, ne-au sugerat destul de prietenește că acest nume sună cam occidental și să găsim altul, și ne-am hotărât  să o numim „Prometeu”, și așa a rămas.”

Cozia-Info: Știu că sunteți agent-șef principal, la investigații criminale din cadrul Poliției Brezoi, cum se împacă muzica rock cu meseria de bază?

Nu au nicio legătură, dar se împacă bine, nu confund serviciul cu muzica, muzica o fac doar în timpul liber, este doar un hobby, cum alți colegi de ai mei au ca hobby fotbalul, sau pescuitul, eu am ales muzica, este ceva mai mult decât un hobby, e pasiune. Pot spune că am avut noroc de colegi și de șefi care au înțeles situația, unii dintre ei chiar m-au încurajat să merg mai departe.

Cozia-Info:  Spuneți-ne vă rog,  cum decurge atmosfera la o repetiție ?

„În sala de repetiții suntem noi, ne simțim foarte bine, întotdeauna este voie bună, armonie ... În ultimul timp este cam greu cu  pandemia, dar, de obicei când ne strângem compunem o piesă nouă, găsim ideea, o dăm la studiu să studieze fiecare din trupă care și-au adus aportul și apoi muncim mult la aceea piesă până ne iese bine. Acum e foarte greu, mai ales că repetițiile le facem la Rm.Vl, în ultimii doi ani de zile și e destul de greu să ne strângem.  Avem în trupă un băiat din Curtea de Argeș,  băiatul meu este în Sibiu, dar o să fie bine până la urmă.”

Menționăm o parte din piesele trupei Prometeu care pot fi ascultate pe YouTube:

 ”Singur”, ”Amintiri”, ”Nevasta mea”, ”Viața pe motor”, ”Cenușăreasa”, ”Dă, mamă, cu biciu-n mine!” și ”Aripa regăsită”, piesă compusă în 1988, pe care am reorchestrat-o și înregistrat-o anul acesta. „Am început înregistrările pentru un album, avem deja 16 piese.”

Cozia-Info: Dintre toate concertele susținute de trupă voastră, amintiți-ne, vă rugăm unul (sau mai multe) care să vă fi rămas, într-adevăr la suflet, și de ce?

„Pentru noi, fiecare concert constituie o experiență unică și diferită de fiecare dată. Ar fi greu să aleg unul. După fiecare reprezentație live, rămânem cu ceva foarte frumos în suflet și în minte.

Unul dintre ele ar fi cel din anul 2007, când Sibiul a fost declarată Capitală Europeană, a fost în Piața Mare, unde au venit foarte mulți oameni, și cred că acolo a fost unul dintre cele mai bune concerte.”

Cozia-Info: Ce sfaturi  aveți pentru tinerii care vor să  urmeze acest drum?

„Să o facă în primul rând de drag, și nu pentru bani.”

Nota

( 0 Nota )

Diana Deaconescu

06 Aprilie 2021

Accesări: 7367

Orașul de sub Țurțudan va intra într-un program de reabilitare totală a sediului primăriei locale. Așezată la intersecția câtorva străzi principale ale orașului, într-un decor urbanistic exterior de bună calitate, brezoienii își primenesc, din această primară, și interiorul celui mai important edificu administrativ. Sala de ședințe a Consiliului Local va fi modernizată, iar holul principal va fi modificat fiind creată o sală mult mai largă de așteptare cu mobilier nou și adecvat. Vor fi create zone cu informații diverse din activitatea primăriei, va fi amenajată o galerie de istorie locală în care vor fi prezentați toți primarii  

Referitor la acest proiect, primarul orașului, Robert Schell a declarat pentru Cozia-Info: „Am obținut 1 milion de euro printr-un program elvețian, derulat prin Ministerul Dezvoltării, care finanțează proiectul de reabilitare al sediului Primăriei Brezoi. Acuma, probabil ... vor apărea voci care să nu considere oportună investiția, dar trebuie spus că acest program se adresa numai instituțiilor publice. Nu puteau fi realizate, spre exemplu, anvelopări de blocuri prin acest program sau alte lucrări urbanistice. Obținerea finanțării nu face decât să mă bucure pentru că sunt multe lucruri care merg prost în primărie, iar cu ocazia aceasta vom reuși să le punem la punct. Un milion de euro înseamnă bani mulți care se vor regăsi în tot ceea ce înseamnă instalații termice, sanitare, tâmplărie de termopan, acoperiș, înlocuire mobilier birouri. Pe peretele interior dinspre centrul orașului va fi amenajat un perete cu o grădină verticală care va fi tot timpul verde, ornată cu anumite plante. La subsol, va fi schimbat totul, inclusiv în zona destinată finanțelor publice. Exteriorul întregii clădiri va fi anvelopat conform normelor actuale în vigoare. Va fi schimbată acea faianță care acoperea exteriorul, clădirea primind o față mult mai frumoasă!

Lucrările vor începe în data de 1 martie 2019 și se vor încheia la 1 septembrie 2019, pe toată această perioadă primăria se va muta în sala de sport a orașului. Vom funcționa, oarecum mai deschiși și mai transparenți, pentru că vom fi toți (toate birourile și departamentele) pe terenul sălii de sport. Ne vor despărți doar rafturile birourilor. Timp de șase luni vom fi acolo ...”

Nota

( 0 Nota )

DCN

21 Ianuarie 2019

Accesări: 3525

Zona Parcului Naţional Cozia cât și zonele din apropierea acestuia reprezintă o destinație turistică importantă, care prin potențialul lor natural (peisaje, izvoare termale, relief, hidrologie, faună, floră, etc) şi antropic (mănăstiri, monumente istorice) atrag în fiecare an un număr mare de turiști. Parcul Național Cozia este plin de viaţă  şi de peisaje spectaculoase, oferă liniște sufletească și posibilități de  recreere turiștilor care poposesc în mijlocul naturii.

Mai multe informații ne oferă ing. Pavel Prundurel - directorul Parcului Național Cozia într-un interviu acordat ziarului Cozia Info:

Cozia-Info: Vă rog să ne faceți o scurtă descriere a parcului și să menționați câteva obiective turistice atractive pentru cei ce preferă să-și petreacă timpul în mijlocul naturii.
„Parcul Național Cozia este o zonă geografică foarte mare, de 17.100 ha, fiind suprapus peste tot masivul Cozia și peste o mare parte din Munții Căpățânii și cei ai Lotrului. Spunem că este o zonă geografică reprezentativă a spațiului național al României, în primul rând pentru bogăția și diversitatea florei și a faunei sălbatice, cu pădurile atât de importante pentru natură și oameni. Din punct de vedere turistic, Parcul Național Cozia are o sonoritate deosebită. Publicul larg, știe foarte multe despre traseele turistice, despre locurile de belvedere cu peisaje uluitor de frumoase, despre atracțiile și obiectivele punctuale care se găsesc în zona acestui parc național: cascade, grote, portale, turnuri. Sunt 15 trasee turistice, situate atât în Munții Cozia, cât și în Munții Căpățânii și Munții Lotrului. Toate ating crestele înalte ale munților, locuri de unde putem vedea mult departe, spre Munții Făgăraș, Munții Părâng, Valea Lotrului, Defileul Oltului, Țara Loviștei și spre întinderile sudice ale acestor munți. Zona este traversată de la Nord la Sud, de râul Olt pe o lungime de aproximativ 25 – 30 km, acest culoar ecologic care unește cele două sectoare montane din dreapta și din stânga râului respectiv.”

Cozia-Info: Spuneți-ne mai multe despre fauna și flora arealului protejat, cât de bine sunt reprezentate?
„Din punct de vedere faunistic întâlnim aici piramida trofică întreagă a Munților Carpați. În vârf întâlnim răpitoarele mari cu carnivorele atât de importante pentru natură: urși, râși, lupi. Apoi o mulțime de cervide: căprioare, căpriori, cerbi, capre negre. Spre jumătatea piramidei, o mulțime de carnivore mărunte, pisici sălbatice, jderi  de toate felurile. O mulțime de alte viețuitoare la baza piramidei, nelipsiții mistreți de peste tot, reptile, vertebrate și nevertebrate. În apele acestea de munte se găsește o bogată faună piscicolă cu păstrăv indigen, tritoni. Să nu uităm suportul biologic al vieții: mușchi, licheni, ferigi și alte specii foarte importante. Pădurile sunt cele care duc greul biodiversității. „Păduri ca în Cozia !” s-a încetățenit o expresie românească, cu arbori colosali pe întinderi foarte mari, aranjați pe etaje de vegetație până sus la altitudinea de 1668 m, punctul dominant din Munții Cozia și din acest parc național. Aceste păduri administrate foarte bine, aparțin în special de Romsilva, pentru că Romsilva are suprafața majoritară în Parcul Național Cozia. Din aceste păduri 5500 de ha sunt în patrimoniul mondial UNESCO, o zonă unde nu intervenim sub nici o formă, în care natura este lăsată singură să-și urmeze cursul firesc. Facem drumeții, plimbări, activități educative, recreaționale, cercetări ștințiifice, iar în rest nu călcăm nici măcar o furnică, nu dăm cu piciorul la o ciupercuță. Păstrăm totul intact așa cum a lăsat Dumnezeu. Este cerința Uniunii Mondiale pentru Conservarea Naturii, la care administrația parcului național Cozia și guvernul României, sau toate guvernele României de până acuma, au marșat foarte bine și respectăm cu sfințenie aceste zone.”

Cozia-Info: Există posibilitatea accesării de fonduri europene de către parc pentru conservarea biodiversității și îmbunătățirea infrastructurii turistice în perimetrul protejat?
„Cum să nu, în general parcurile naționale reprezintă o zonă de atracție pentru finanțări, bineînțeles pentru administrațiile care se ocupă de managementul lor și depun interes pentru așa ceva. Noi am accesat deja un număr de 5 proiecte pe vechile call-uri ale fondurilor europene, în mod special pentru cercetări științifice. Avem acum în implementare pe infrastructură mare prin programul dedicat biodiversității, un  proiect foarte generos, destul de mare, prin care ne-am propus obiective îndrăznețe: să punem la punct infrastructura turistică, vreau să spun, o nouă generație de marcaje, panouri informative, de facilități pentru turiști, să realizăm la cheie un muzeu al naturii și al tradițiilor comunităților locale pe care îl vom face la Brezoi, aproape de sediul administrației parcului. Un alt obiectiv este implementarea unui set de măsuri directe de conservare atât pentru flora cât și pentru fauna sălbatică, din care o atenție deosebită o vom acorda speciilor de cocoș de munte din Vârful Cozia, de castor din Defileul Oltului dar și a populației de lupi. Vrem să venim în sprijinul, nu numai a biodiversității din Parcul Național Cozia, dar și mult în afară: să repopulăm cu păstrăv apele de munte din tot nordul județului Vâlcea. Vrem să dăm o mână de ajutor păsărilor sălbatice, să creăm un set de măsuri pentru protejarea lor, în special în zona culoarelor electrice, dar nu numai, precum și în zona lacurilor din râul Olt. Aici sunt foarte multe păsări de apă dulce, care s-au deplasat continuu, an de an, din mare și din Deltă pe râurile interioare până sus la munte. Le putem vedea peste tot. Nu știam până ieri, alaltăieri de pescăruși, cormorani, rațe, gâște, lebede, ș.a.m.d.”

Cozia-Info: Cât de activă a fost administrația parcului în perioada pandemiei? Cum s-a pregătit parcul pentru a-i întâmpina pe turiști?

„Ca să citez din înțelepciunea românească: ”Iarna ne-am făcut car, și vara mai multe sănii”, ne-am pregătit proiectele astfel că, la data actuală putem spune că am intrat în plin în implementarea lor. Suntem prezenți pe teren, absolut peste tot, atât personalul din departamentele parcului, eu în persoană, cât și rangerii, personalul de pe teren care asigură supravegherea zonei, paza ariei protejate, îndrumarea turiștilor cu o vorbă bună, frumoasă, pentru fiecare vizitator, privind locurile care pot fi vizitate și atracțiile cele mai deosebite. Nu am stat degeaba, că nu am avut cum, este un loc de muncă unde nu poți fi lăsat să te odihnești, să iei pauză, pentru că în orice loc, în orice colțișor al parcului se poate întâmpla ceva. Noi suntem cei care trebuie să armonizăm absolut totul, cu scopul principal al conservării și protejării biodiversității, al promovării turismului sau mai bine zis al ecoturismului și bineînțeles, cercetarea științifică, pentru că într-un parc național e loc de studiu, de învățat. Acestea sunt zone pilot unde putem culege informații foarte valoroase pentru viața noastră, în primul rând, ce înseamnă aerul curat, apa bună, ce înseamnă prezența unor specii, nu contează că de plante, de animale, ce înseamnă un peisaj frumos. Toate acestea trebuie bine armonizate, bine echilibrate, încât să avem o linie roșie de echilibru între misiunea pe care ne-a încredințat-o statul român: de a proteja biodiversitatea, de a permite utilizare controlată, cu măsură a resurselor naturale locale, de a promova ecoturismul și educația ecologică. Dar repet: obiectivele principale sunt de protejare a naturii prin conservarea biodiversității și de a satisface dorința amatorilor de ecoturism și recreere în natură prin vizitarea responsabilă a Parcul Național Cozia.”

Cozia Info: Există  pericole la care sunt expuși  turiștii? Dacă da, ce este cel mai periculos,  de ce să ne ferim?

„Din partea animalelor sălbatice, a animalelor periculoase, cum s-a mai auzit de urși, de vipera cu corn, de scorpionul mic sau de alte animale, vreau să spun că nu am avut niciun caz până acum. Absolut nici o tentă cât mică de a pune în pericol turiștii responsabili, care respectă regulile de comportare. Din contră, am avut incidente mărunte din partea turiștilor care nu și-au pregătit călătoria cum trebuie. S-au dus la munte și nu au văzut prognoza meteo, nu s-au echipat corespunzător, nu au avut o ținută adecvată pentru teren mai accidentat, nu au avut la ei suficientă mâncare sau apă, nu au avut un minim de antrenament, nu și-au reglat organismul pentru a duce la capăt călătoria. Alte aspecte sunt din partea celor care se încumetă să ajungă unde nu este permis. Există trasee turistice marcate clar, vizibile, care trebuie respectate. Nu vom fi temerari sau aventurieri să ne încercăm puterile, forța în zone nepermise, mai ales dacă nu suntem pregătiți, nu sunt antrenați. Când plecăm într-o călătorie pe munte, nu mergem singuri, mai luăm un prieten, mai luăm pe cineva: sentimentele frumoase împărțite între prieteni, între persoanele dragi, sunt mult mai plăcute. Din natură luăm cu noi decât amintirile și experiențele frumoase. Le povestim celorlalți care nu au fost cu noi în călătoria noastră.”

Cozia-Info:  Sunt cabane unde turiștii ar putea să se cazeze?
„Relieful din Parcul Național Cozia, stâncăriile acestea multe, zona aceasta mai mult pentru vizitare, nu prea oferă condiții de dezvoltare a infrastructurii de cazare-primire. Nici nu au fost, ne aducem aminte, ce turism a avut țara noastră! Dacă ar fi fost posibile construcțiile acestea, se făceau. Sus pe Vârful Cozia este Cabana Cozia și cam atât. Însă, la baza Parcului Național avem stațiunea Călimănești-Căciulata, deci putem să optăm pentru diversitatea aceasta mare de a profita de serviciile de cazare și de masă în zonă. S-a dezvoltat frumos și curat de tot, zona Brezoi, în special Valea Lotrului. Tot în vecinătatea Parcului Național Cozia a început binișor dezvoltarea infrastructurii de primire-cazare în zonă agroturistică a satelor. Cei care nu au părăsit țara și s-au încăpățânat să nu plece după himere în altă parte, au rămas acasă și și-au pus la punct o gospodărie în care pot primi turiști și pot avea chiar unele beneficii financiare. Un turist adevărat nu caută performanța în finețuri de cazare, caută un loc de odihnă, de liniște, produsele ecologice sănătoase, o relație frumoasă cu un localnic, cu un om din zonă. Practic turismul acesta nu prea este contorizat, știut de noi, dar  sunt o mulțime de vizitatori care vin la rude, la prieteni, care au relații în comunități, vin sau revin cu plăcere și se cazează și o duc foarte bine.  Se dezvoltă foarte frumos partea de sud a parcului, zona Sălătrucel și Berislăvești. Dar și nordul parcului național, în special Brezoi, Perișani și Racovița. Deci, sunt o mulțime de posibilități de cazare în zonă. Nu accesăm habitatele, stâncăriile, patrimoniul mondial UNESCO, zona de protecție integrală a parcului cu construcții nepermise, pentru că scopul este să călătorim pe jos în natură, să luăm amintiri frumoase, să ne energizăm, să ne recreem și să mergem pentru serviciile acestea în locurile destinate clar pentru cazare-primire.”

Cozia-Info: Una dintre responsabilitățile principale ale administrației parcului este excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale din perimetrul zonei protejate. Există tăieri ilegale de lemne în interiorul parcului?

„O bună parte din suprafața parcului aparține statului român, deci a Romsilva. Romsilva are puține zone unde sunt permise recoltările de masă lemnoasă. Este o instituție foarte mare care face foarte bine managementul forestier. Nu se merge pe exploatări brutale, la ras, se regenerează pădurea în mod natural, controlat, foarte bine dirijat de specialiști.  Aproape jumătate din zona Parcului Național Cozia aparține proprietarilor din domeniul privat: obști de moșneni, persoane fizice și mănăstirile Cozia, Stănișoara, Turnu, cele doua schituri, Ostrovul Călimăneștiului și Cornetul. Ei au nevoie de resurse, parcul este bine organizat și într-o zonă unde este permis accesul la resurse, în mod controlat, în mod durabil. Nu putem să trimitem proprietarii de terenuri forestiere, persoane fizice sau obștile să cumpere lemn de foc din altă parte, atâta timp cât în pădurile lor există căzături, arbori uscați, există arbori care pot fi exploatați. Nu dorim să le creăm probleme, legea permite acest lucru.

Să concluzionez puțin răspunsul despre care mă bucur că mă întrebați: zonarea Parcului Național este  atât de bine gândită încât pe o suprafață mare de tot, pe aproape 9 mii de ha din cele aproximativ 17 mii, mult mai mult de jumătate este protecție integrală, aici nu se intervine la recoltări de resurse naturale de niciun fel: vegetație, lemne, plante medicinale, fructe de pădure, nici mineralele din piatră. Nu se fac exploatări absolut deloc. Și pe mai puțin de jumătate din zona Parcului este destinată unui management durabil controlat, unde e permis accesul pentru recoltare, pentru exploatare în special a lemnului și nu altceva. Parcul Național nu este o piedică, nu este un obstacol pentru  comunitățile locale.”

Cozia-Info: Un mesaj pentru cei care doresc să viziteze Parcul Național?

„O destinație teribilă! Mereu am găsit locurile acestea din Parcul Național, mai frumoase, mai atractive. Vreau să vă spun că pe orice traseu aproape nu este milimetru pătrat pe care să nu-l fi călcat eu. Chiar și astăzi am răspuns cu mult drag, cu multă plăcere invitației dumneavoastră. Mesajul este să venim în parcul național atunci când avem posibilitatea. Aici să lăsăm doar urmele pașilor pe unde trecem, să nu luăm nimic material din zonă, să nu stricăm, să nu distrugem nimic.

Parcul Naţional Cozia reprezintă un loc sfânt pentru noi și pentru generațiile următoare. Orice acțiune trebuie făcută din prima, frumos  și direct pe curat! Nu există loc de greșeli, de scuze, pentru că natura se vindecă foarte greu.

Natura își vindecă singură rănile, dar în timp îndelungat și de aceea trebuie să avem în cultura noastră a românilor, știința a ceea ce înseamnă să fii educat în natură, ce înseamnă un parc național sau natural. Zona este una frumoasă, interesantă, una din comorile poporului român. Când suntem în acest parc național să nu uităm că natura ne aseamănă, educația ne deosebește”.

Nota

( 0 Nota )

Diana Deaconescu

19 Mai 2021

Accesări: 4586

Ana Ungureanu este Inspector școlar pentru învățământ primar la Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea,  a fost învățător și director adjunct la Școala Gimnazială Șerban Vodă Cantacuzino, și este la cel de-al treilea mandat de consilier local al orașului Călimănești.  A urmat liceul Pedagogic Rm.Vâlcea,  și Facultatea de Geografie la Universitatea din București.

A început să profeseze în urmă cu 40 de ani, imediat după terminarea liceului Pedagogic, ca învățătoare. Mai târziu,  în urma unui concurs din anul 2017 a obținut postul de director adjunct la Școala Gimnazială Șerban Vodă Cantacuzino, iar din data de 6 aprilie 2020 este Inspector pentru învățământ primar la Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea.

Cozia-Info: A fost meseria pe care v-ați dorit-o dintotdeauna?

Da, deci de copil asta mi-am dorit întotdeauna. A fost dorința mea, dar și a părinților mei care nu vedeau  altă meserie mai frumoasă, decât cea de învățător. De aceea, le-am insuflat-o și celor șapte surori, din cei 11 frați și toate lucrează în învățământ.

Când am fost la Inspectoratul Școlar în primele zile, mă gândeam : „Doamne,  eu nu fac ceea ce îmi place", deoarece mie mi-a plăcut munca cu copiii. Fiecare Inspector are obligația de a avea două ore de predare, eu am ales două ore de geografie, pentru că noua încadrare nu îmi permitea să am ore de învățământ primar. La acestea se mai adăuga responsabilitatea nouă cu activitățile educaționale în cadrul proiectului SISTEM.

Ca Inspector, a fost ceva nou, ceva la care nu m-am gândit și care mi-a provocat greutăți în urma desprinderii de copii. Am avut o clasă cu 30 de copii, cls.a-II-a, cu care mă mândream, alături de care am avut rezultate deosebite.

Cozia-Info: Care credeți că sunt cele mai importante aspecte ale educației și ce vă face să credeți asta?

Eu consider că în primul rând trebuie să-ți iubești meseria. Situația în care se află acum învățământul, este o situație inedită care ne-a luat pe  fiecare pe nepregătite. În momentul de față aveam un surplus, adică materia prea încărcată, iar lucrul acesta ar trebui ca în timp să se rezolve, să se aerisească puțin materia. În calitate de inspector, am făcut inspecții online în tot județul și am constatat că cel puțin la învățământul primar, vor avea foarte puțin de recuperat.

Cozia-Info: Cum s-a desfășurat lucrul alături de elevi, mai ales online? Ați întâmpinat dificultăți ?

 Nu am întâmpinat dificultăți la cursurile online, a fost doar puțin mai obositor.

Cozia-Info: Credeți că revenirea la cursuri este mai benefică pentru elevi?

Da, este mult mai benefic, deși am emoții,  în sensul că: „atunci când ai acasă o mamă bolnavă și bătrână" și te duci la școală,  ți-e teamă.

Cozia-Info: Ce mesaj le transmiteți copiilor, cât și părinților,  pentru a avea încredere în școală?

Copiii să nu uite că sunt elevi, dar în același timp că au și niște obligații, iar părinții să nu se aștepte, să facă școala ce nu pot ca părinți să facă acasă, eu am avut norocul de părinți responsabili, cu care am avut o relație bună.

Pentru a fi un învățător bun, am constatat că nu ai nevoie de cât să-ți placă meseria, să-ți placă copiii, și să faci totul cu plăcere.

Activitate politică:

„ Sunt consilier local, ( PNL)  la al treilea mandat, și am rămas în această echipă, în primul rând pentru că erau persoane pe care le cunosc, dl.primar, pe care îl cunosc din timpul liceului, a fost absolventul liceului Pedagogic, alături de d-na doctor Dorina Constantinescu, soția. Am intrat cu puțină teamă, m-am bucurat de respect și apreciere, iar lucru acesta m-a făcut să rămân.”

 Cozia-Info:  A fost vreun proiect de hotărâre care v-a deranjat, care nu a fost în acord cu viziunea partidului dv.?

 Nu am avut niciun fel de nemulțumire, s-a discutat cu noi și niciodată nu ne-a impus, întotdeauna când am votat ceva, am votat fără teamă.

Cozia-Info: Ce v-a determinat să intrați în politică?

Eu nu mi-am dorit să intru în politică,  am intrat pentru că s-a insistat. Domnul primar care era atunci președintele PDL-ului , dl. Scârlea Gheorghe,  dl. Sami Vîlcu, dar cel mai mult, persoana care m-a determinat a fost fratele meu, inginerul Darie Ungureanu de la primărie. „Faptul că am rămas, înseamnă că m-am simțit bine, apreciată și respectată. Am intrat într-un grup în care cunoșteam câteva persoane,  pe care le apreciam, din orice punct de vedere. Eu privesc cu încredere și cu convingerea că orașul Călimănești, va fi pe zi ce trece mai atractiv”.

Nota

( 0 Nota )

Diana Deaconescu

18 Februarie 2021

Accesări: 5231

Cozia-Info: Cum a fost anul, 2018? Cum se încheie el?

Pentru toată lumea a fost un an al Centenarului. Sunt 100 de ani, nu de la înfăptuirea statului România, ci de la dimensionarea lui corectă, prin unirea tuturor teritoriilor locuite de români. Sunt 100 de ani pe care, ca popor, am ținut să îi marcăm, poate nu atât de festiv cât s-ar fi cuvenit, dar cu încredere într-un viitor mai puțin tulbure și mai responsabil decât cel anterior. Am marcat și noi acest eveniment. Am fost mai întâi la Alba-Iulia într-o delegație destul de numeroasă, în întimpinarea zilei de 1 decembrie. Apoi, mai aproape de ziua Marii Uniri, am avut un eveniment public la Monumentul Eroilor din Jiblea Veche și am participat în Parcul Central la spectacolul dat de elevii Școlii gimnaziale și ai Liceului tehnologic de turism din Călimănești. Atât despre Centenar. Spectacolele locale au continuat însă cu cele de întâmpinare a lui Moș Crăciun, în Parcul Central, în peisajul de basm oferit de ornamentarea cu lumini de sărbători, pe care am făcut-o chiar noi, dar și cu contribuția substanțială a naturii, care ne-a oferit o ninsoare de vis. La spectacol au contribui artiștii de la Corul Euphonia al Filarmonicii Ion Dumitrescu din Râmnicu Vâlcea, copii de la grădinițe și elevii școlilor din Călimănești împreună cu părinții lor.

Cozia-Info: Cu siguranță ați făcut un bilanț a ceea ce ați reușit din ceea ce v-ați propus pentru anul care tocmai s-a încheiat. Cum a fost acest an?

Știți foarte bine că venim încă din mandatul trecut cu proiecte și cu acțiuni de modernizare a stațiunii Călimănești. În urmă cu câțiva ani, am reușit să definitivăm o Strategie de dezvoltarea a orașului, care a devenit planul pe termen mediu și lung după care ne orientăm în tot ceea ce facem. În acest cadru, acționăm pentru dezvoltare și modenizare prin proiecte de investiții cu finanțare europeană în cadrul Programului operațional 2014-2020, cum sunt: modernizare străzi (asfaltare, amenajare trotuare, execuție rigole de preluare a apei pluviale), construire-reabilitare zonă verde Poiana lui Căliman, creșterea eficienței energetice începând cu clădirea Primăriei și continuând cu Grădinița cu orar prelungit, Școala gimnazială Jiblea Veche; dezvoltarea și creșterea eficienței iluminatului public și, în general, investiții în infrastructura urbană a orașului Călimănești. Trebuie înțeles că aceste acțiuni și proiecte au ca principale două obiective, modernizarea vieții pentru locuitorii orașului și creșterea atractivității turistice a stațiunii pentru mărirea substanțială, de la an la an, a numărului de turiști români și străini care poposesc aici. Am construit și dat în folosință o grădiniță cu program normal, cu spațiu și dotări moderne, pe care orașul nostru o aștepta de peste 100 de ani conform spuselor directoarelor acestei grădinițe.

Cozia-Info: Nu vi se pare destul de obișnuit ca o Primărie să se mândrească cu diverse lucrări făcute în localitate? Poate ar fi potrivit alt discurs?

Este adevărat: toată lumea vorbește de lucrări de modernizare, dar este o dorință comună a administrației de oriunde din lume să modernizeze condițiile de viață ale locuitorilor și să contribuie la condițiile de lucru ale întreprinderilor care asigură creșterea economică. Noi nu le neglijăm nici pe unele nici pe altele, și poate în acest fel suntem diferiți de alte administrații. În plus, ne facem timp și alocăm resurse și pentru creșterea culturală a localității noastre. Vă rog să nu uitați că suntem localitatea care reușește să țină în funcțiune de foarte mulți ani o tabără de creație plastică, una de creație teatrală și un festival de folclor și că numai în anul care se încheie am contribuit la apariția unor cărți cu conținut istoric local și regional foarte important. Una dintre cărți este dedicată celor 50 de ani de funcționare a Festivalului Cântecele Oltului și am fost să o lansăm la Alba Iulia, în cadrul sărbătoririi Centenarului național. Încercăm, și deseori reușim, să nu fim o primărie oarecare. Suntem Primăria stațiunii balneo-climaterice Călimănești - Căciulata și cred că facem acest lucru cu foarte multă personalitate.

Cozia-Info:Cum arată anul 2019 din perspectiva Primăriei locale?

Sunt printre primii care vede noul an pentru că pot citi primul schița de buget local a anului următor. Suntem cu toții ceva mai optimiști. Pentru toate intervențiile de modernizare a localității, pentru îmbunătățirea vieții oamenilor, pentru condiții mai bune de afaceri și pentru creșterea culturală a localității este nevoie de bani. Cresc veniturile localității, sursele regionale, naționale și europene ne pot asigura finanțările de care avem nevoie pentru dezvoltare. Nu sunt îngrijorat în această privință. Oamenii înșiși, locuitorii stațiunii, par să-și fi recăpătat în acești ani încrederea că acest oraș poate crește din nou. Văd împreună cu ei acest lucru din creșterea fără precedent istoric a numărului de turiști care folosesc serviciile noastre pentru turismul balnear, de agrement și religios pe care îl practică românii și străinii veniți în regiune. Încrederea oamenilor în prezent și în viitor este, probabil, cea mai mare victorie a administrației noastre. 2019 poate să înceapă sub auspicii bune, așadar. Banii și încrederea pot înfăptui tot ceea ce ne propunem pentru viitor. Dacă îmi permiteți, am să mulțumesc în încheiere tuturor celor care fac parte din familia mare a stațiunii Călimănește, locuitorilor și oamenilor de afaceri, copiilor, tinerilor, adulților și bătrânilor care contribuie fiecare în felul său la ceea ce suntem cu toții astăzi: o familie unită, încrezătoare în viitorul său. La mulți ani!

Nota

( 0 Nota )

Dăescu-Chirea Narcis

02 Ianuarie 2019

Accesări: 2983

Tiberiu Zamfir -  inginer, profesor, traducător, poet pasionat al culturii românești, a activat în cadrul  cenaclului Bibliotecii „A.E. Baconsky” Călimănești,  președinte al Cenaclului din 2002; membru în cenaclul „Mirajul Oltului” (2018).

A început să scrie, după cum mărturisește pentru Cozia-Info: ”Încă de mic, am avut norocul să am o mamă profesoară și am destăinuit prietenilor, cunoștințelor, în general cu anumită mândrie că mama nu era o studentă oarecare, era una dintre preferatele  marelui  Tudor Vianu și câștigase la „Tinerimea Română”, așa se numea olimpiada  în vremea aceea. Acolo mama mea a avut șansa să câștige trei premii I. Deci trei ani la rând,  două pe teologie, una pe literatură, ea fiind studentă la litere și fată de preot. Născut într-o casă care răsuna de viori, poezii recitate, sigur, eu ca băiețel trăgeam cu urechea.  Pur și simplu era o încântare când veneau rudele mele, mutate cu serviciul la București, de sărbători se încingea o asemenea petrecere la modul decent, la modul frumos cu romanțe, poezii. Noi copiii, eu împreună cu verișorii și verișoarele ascultam cu ochii mari. Ceea ce era interesant, era că d-lor ne educau în spiritul acesta vechi, românesc, interbelic, un mod de educație sever, care a cam dispărut. Nu a fost cel mai de succes mod, erau și exigenți cu noi, erau și iubitori, ne răsplăteau dacă aveam succes, dacă nu aveam succes și nu eram capabili, era un fel de mică persecuție, adică concret existau mici concursuri între noi. Ne dădeau câte o planșă, trebuia să redăm câte un peisaj, ne dădeau note, și așa mai departe. Sau ne puneau să recităm câte un fragment din Eminescu sau Coșbuc, sau altceva, acei poeți care se căutau în perioada interbelică. Și acum, eu normal sub o asemenea „presiune”, trebuia să completez și caietele de vacanță legate de compoziție, de temele pe vacanță cum era în sistemul educațional la modă în acea vreme și încet, încet mi-am format un anumit stil. De participat la olimpiade școlare o singură dată am participat la limba română prin clasa a-VIII-a, a fost o reușită, am fost menționat în olimpiada aceasta, dar în general m-am îndreptat spre matematică. Dacă e să vorbim așa de reușitele mele am fost la faza pe țară în anul 1974 la Bacău pe matematică.

Despre literatură și de când am început să scriu, am început zic eu de când am învățat literele de tipar. Am făcut o poezioară, și am întrebat-o pe mama dacă aceea e o poezie, aveam în jur de 6 ani, știam și ceva litere de mână dar mai mult de tipar, o scrisesem mixt, cu activitățile casnice de la casa aceea preoțească, adică faptul că o așteptam pe mătușa, că se pregătea pomana porcului. Apoi impresionat de Kipling și de „Cartea Junglei”, am scris și eu tot așa inspirat din acele poezii, și mi-a reușit.  După ani de zile am descoperit-o în podul casei, am rămas și eu încântat de cât de frumoasa era poezia, dar nu am păstrat-o, am pierdut- o. Aceea era prima mea poezie reușită și aveam mai puțin de 9 ani.

Apoi am mai scris ce-mi impunea mama, profesoara mea de română. Trebuia să scriu de Slavici, Coșbuc, Macedonski, ce se impunea la clasă în general. Completam caiete întregi, nu era ușor, eram și noi copii, voiam să ne jucăm mai mult, însă eram obligați cumva, mama fiind o profesoară mai exigentă să prezentăm cel puțin un caiet cu 100 de pagini, de asemenea referate: ”Moara cu Noroc”, ”Baltagul”, literatură clasică românească.Nu era vorba de literatură străină. Mi-au plăcut foarte mult autorii români, i-am apreciat de mic și mi-am dat seama de marea lor valoare. Însă, prin casa aia preoțească erau tot felul de cărți pe care nu le găseam și mai bune și mai interesante, cum era: ”O tragedie Americană”, ”Aventurile lui Huckleberry Finn” și altele. ”La Medeleni” m-a impresionat pentru că semăna cu viața noastră, a copiilor, verișorilo care se strângeau în jurul unui bunic preot adevărat și foarte iubitor de literatură.

Cozia-Info: De ce literatură și nu tehnică, mai ales că de profesie sunteți inginer?

„Așa m-am format, într-un mediu iubitor de literatură, pentru că și mai departe de bunicul, tatăl lui era învățător emerit al regiunii Argeș, iar din partea tatălui, bunicul tatălui era învățător emerit al raionului din Costești, zona în care am copilărit.

Cozia-Info: Știu că scrieți și epigrame, de unde dragostea pentru acest stil?

„Nu m-aș fi apucat de epigrame dacă nu era un hâtru printre noi, epigramist mare îl consider, pentru că avea acel stil rustic, țărănesc, care impresiona lumea lui, numit Alecu Sanda. Venise undeva din zona Slatinei,  își cumpărase locuință aici în Călimănești, și publica frecvent la „Urzica”. Din dorința dumnealui și mai degrabă un orgoliu de a fi și în zona noastră un cenaclu de epigramiști, ne-a antrenat în această mișcare, ne-a pus să scriem. Chiar ne-a rugat la început să participăm la concursul de epigrame și din aproape în aproape s-au format epigramiști cum sunt: Nicolae Ghinoiu,  Georgeta Tretelnițchi, aș spune și eu, încercând să concurăm cumva cu vâlcenii care erau mult mai bine organizați spre marea mulțumire a d-lui Alecu Sanda. A venit într-o zi așa cu ochii scânteind de bucurie spunând: ,,Am învins, am fost mai buni decât Vâlcenii”, o spunea sub formă de glumă, era foarte bucuros de succesul nostru.

La Cluj era o antologie națională de epigrame scoasă anual, în anul acela pe noi ne trecuseră pe primele pagini și cu cele mai multe pagini. Fiecare din epigramiștii locali participa cu 5-6 epigrame, în orice caz se vedea că e un succes  Călimăneștiul. De ce această dragoste pentru Călimănești a d-lui Alecu Sanda, încă nu știu. S-a bucurat foarte mult că exista un cenaclu, nu a fost niciodată președinte de cenaclu, dar a contribuit la ascensiunea valorică a cenaclului mai ales pe linie de umor, avea experiență și i-a îndrumat pe mulţi. Ca epigramist am reușit să public la Cluj la acea antologie, am publicat și la Bacău, alții au publicat și la Pitești cum e Georgeta Tretelnițchi sau Ghinoiu a câștigat și a luat un loc 3 pe o epigramă, a mai fost dl. Profesor Oprița care a funcționat acolo la Cluj, a fost un succes. Și a mai scos dl. Alecu Sanda cu ajutorul meu, că d-lui nu se pricepea la computere o revistă „Șopârlița”, 6 numere timp de doi ani de zile, pe care o păstrez cu drag, chiar mă gândesc acum să o dau spre a fi publicată. O revistă plină de epigrame și umor. Pe lângă aceasta, revista „Glasul Coziei” este revista de bază a cenaclului.  Din 2002 până în 2010 practic am tehnoredactat 50 de numere, fiind vorba de lucrările Călimăneștenilor noștri, însă participau și scriitori din Vâlcea, de ex. Adina Enăchescu era foarte cunoscută și alții care au venit și au publicat aici, Lazăr criticul literar și profesor, Mona Radu care a ajuns acum regizor în București, sunt destule persoane de enumerat, dar o să vă vorbesc cu altă ocazie despre revista asta, a fost un succes. Vă dați seama 50 de numere a câte 14-16 pagini .”

Cozia-Info: Ce se întâmplă cu activitatea culturală la Călimănești?

„În primul rând, aș spune că a existat o perioadă de delăsare, de destrămare mai bine spus, și a fost cauzată de dispariția fizică a lui Alecu Sanda, care a murit, în vârstă într-adevăr; de accidentul de tren al  profesorului Mitrana care a fost unul din președinții cenaclului dinaintea mea, de faptul că și profesorul Geantă s-a retras la un moment dat din cenaclu, iarăși un om valoros care contribuia mai mult cu ficțiune, cu proză, cu teatru. Și vă dați seama fără acești pioni principali nu a mai funcționat cenaclul decât sporadic. Sincer să fiu din 2010 pana în 2014 l-am mai dus cu doi, trei, patru prezenți în sala bibliotecii orășenești. Ne adunam și tot se mai ținea cenaclul din ce în ce mai rar și până la urmă așa cum v-am spus a intrat în nisipuri, a dispărut și el. Dar nu m-aș hazarda să spun că acel cenaclu e încheiat, eu nu îl consider un cenaclu încheiat, pot să organizez o activitate nouă, numai să am timp, să mă ambiționez să strâng cenacliștii care au mai rămas. La un moment dat ajunseseră chiar 12, deci era un număr pentru o localitate relativ mică, mai ales că erau permanenți și publicau în această revistă „Glasul Coziei”. Dar dispărând dintre noi acești oameni importanți cenaclul s-a destrămat . În 2013-2014 încă publicam, ne-am folosit de ziarul Cozia-Info unde dl. Narcis Chirea mi-a solicitat să alcătuiesc o pagină de cenaclu, se numea „ pagina cenaclului literar din Călimănești” și încă mult timp am publicat la dl. Narcis Chirea în Cozia-Info. Această pagină pe care o tehnoredacta dumnealui,  eu trimiteam doar materialul dactilografiat pe computer. Și în sensul acesta cenaclul nu dispăruse, de aceea nu pot spune că s-a încheiat cenaclul din 2010, aș spune din 2013.

Dl. Cristi Geantă profesor de istorie, a reorganizat un cenaclu al Călimăneștiului, nu a mai fost „Baconscky”,  s-a numit „Mirajul Oltului” și a funcționat începând cu 2019, pot spune că este un lucru benefic că a existat această persoană Cristi Geantă care a preluat cumva talentele literare din zonă și le a concretizat printr-o revistă care a urmat glasul acesteia, „Glasul Coziei.”

Cozia-Info: Din documentare am aflat că sunteți inginer, poet, profesor, și traducător. Cum reușiți să realizați atâtea proiecte?

„Am avut norocul de a nu fi perceput  bine de colegii mei de catedră, de școlile unde am predat de faptul că vedeți, în provincie, sunt foarte multe prejudecăți.  De ce spun aceasta: eu am finalizat Facultatea de Litere pe la 50 de ani, nu eram titularul unei școli, nu eram profesor cu normă întreagă, lucram cu jumătăți de normă și asta pentru că trebuia să merg și la facultate la Sibiu, la Lucian Blaga,  să mă țin și de cursuri și mi-am ales această variantă de viață cu bani mai puțini și cu ascensiune pe planul acesta spiritual. Mai ales că era prima mea dragoste să scriu poezii, și atunci pe lângă facultatea de Electrotehnica pe care o terminasem cum se spune la vremea mea, am făcut această a doua facultate finalizată la 50 de ani. Când m-am prezentat cu normă întreagă în învățământ aveam 54 de ani.  Am luat toate concursurile la care am participat, am luat și medii mari peste 8 la titularizarea națională. Trei ani la rând am luat, dar niciun director nu a catadicsit să pună măcar problema continuității mele în învățământ și nici măcar a titularizării și atunci având acest inconvenient, m-am format așa cum m-am format, am predat la foarte multe școli și licee bune, inclusiv în Capitală în București, și acum predau la un Liceu foarte bun numit „ Alexandru Vlahuță”, predau germană,  iar anul trecut am predat în București la „Nicolae Iorga” limba engleză, la liceul „Media de Televiziune” engleză și la o școală „Eliade Rădulescu” foarte cunoscută în centrul capitalei am predat germană, acestea fiind câteva discipline predate de mine, și dacă as număra la câte licee am predat având permanentizarea asta în învățământ aș ajunge la peste 12-13 . Și la Rm.Vâlcea am predat la „Sanitar”, liceul „Tehnologic”, liceul „Henri Coandă”, liceul „Mircea cel Bătrân”, liceul „Chimic”, „Magheru” deci am o activitate bogată dar foarte fragmentată. Însă aceasta nu e o mare reușită de a mea în învățământ, mai degrabă m-am bucurat de prima perioadă când am predat ca profesor inginer la „Universitatea Spiru Haret” la 5 facultăți disciplinele diferite legate de ingineria electrică fiind specializarea mea și la „Lucian Blaga” discipline legate de organizarea muncii de management, deci am avut o activitate fragmentată de succes, bine nu includ acum școlile generale însă tot din cauza provincialismului cu care m-am luptat așa toată viața.  Am constatat și constatat acum la sfârșit de carieră că la Călimănești nu am predat decât 2 ani la școala generală și un semestru la școala din Jiblea și la Sălătrucel un an de zile. Sunt multe de vorbit despre sistemul educațional și lumea în general nu e mulțumită și as spune că nici eu. Am lucrat și la grădinița din Călimănești, am avut dragoste față de copiii de acolo, i-am învățat engleză. Am predat la grădiniță, școli primare, gimnaziale, licee, facultăți. Am predat când am fost inginer și cursuri de recalificare, reprofesionalizare la fața locului în fabricile unde am lucrat. Ca activitate inginerească am fost ca stagiar în Câmpulung Muscel, 4 ani am lucrat acolo devenind șef de laborator, apoi am lucrat în centrul de calcul la Rm.Vâlcea din 1986 până în 1994, acolo am devenit inginer de sistem, analist.

Cozia-Info: Un mesaj pentru tinerii care doresc să urmeze o carieră în unul din aceste domenii?

„Regret că nu am excelat într-o direcție, îmi spuneau și prietenii că am acest obicei de a aborda  mai multe lucruri dintr-o dată. Sfatul meu pentru tinerii care citesc acest articol este să urmeze o carieră mai limitată, nu atât de răspândită. Astăzi se caută modelul acela de vârf, nu se caută acea curbă a lui Gauss cu dispersie cât mai mare, cu o maximă de cuprindere.

Să caute acele domenii de succes cum ar fi domeniul informaticii, care este și va rămâne de mare succes, i-aș îndruma să se axeze și pe artă pentru că în informatică se poate face artă, chiar de valoare.” Interviu oferit pentru Cozia-Info de profesorul Tiberiu Zamfir!

Nota

( 0 Nota )

Diana Deaconescu

09 Mai 2021

Accesări: 5370

De peste 25 ani vocea caldă și melodioasă a lui Constantin (Costel) Feraru a răsunat prin restaurantele de top ale stațiunilor din nordul vâlcean. La orele serii turiștii și nu numai au savurat serile de muzică oferite de formațiile live care au completat un program deosebit cuprins în contemporanul zonei turistice de aici. Unul dintre acești trubaduri este Costel Feraru, care de doi ani s-a retras din scena restaurantelor. Ce face acum și cine este Costel Feraru ne spune Diana Deaconescu într-un interviu realizat cu domnia sa.

Constantin Feraru locuiește la Brezoi, jud. Vâlcea și este profesor de muzică al Liceului „Gheorghe Surdu” din localitate. A absolvit Școala Populară de Arte - secția pian; Colegiul Pedagogic – institutori muzicali; Universitatea de Muzică din București; Master – domeniul  Muzică  - Specializarea Educație Muzicală. 

Carieră - Activitate profesională:

,,Am activat încă din copilărie la o formație la „Casa Pionierului”, din Brezoi,  formația se numea Discipolii,  avându-l îndrumător pe domnul profesor Nicolae Enache.

În 1989, m-am angajat ca profesor la aceeași instituție, la Casa Pionierului, în Brezoi. Ne-am făcut formație de muzică ușoară, coruri, dar mai mult m-am axat pe muzică ușoară. Am obținut rezultate deosebite la nivel de țară, locul I, mențiune, pe litoral la Năvodari, în anii 1990, 1991, 1992.

În anul 1992, m-am transferat cu serviciul la „Clubul Copiilor din Călimănești”,  unde am făcut o formație de muzică ușoară, folk care a funcționat 1995 până în 2010, unde am obținut rezultate excepționale la nivel județean, obținând mereu locul I.  De asemenea, am obținut locul II și mențiune pe țară, la muzică ușoară, și locul I la concursuri interjudețene.

Din anul 2010 m-am transferat la „Liceul Gheorghe Surdu", din Brezoi, unde activez și în momentul de față. Aici m-am axat  pe cor, corul se numește „Cristalin”, este un cor mixt format din băieți și fete foarte talentați, care au obținut rezultate deosebite la nivel județean și interjudețean.

De asemenea, între anii 2014 – 2018 am profesat și la școala Generală Ș.V.Cantacuzino din Călimănești.

Cozia Info: De ce nu v-ați  limitat la a fi cântăreț  și ați ales și cariera de profesor?

• Mie mi-a plăcut de mic copil să profesez ca și profesor, și am activat ca și cântăreț timp de 25 de ani, am mers în paralel, ziua la școală, iar seara participam la diferite evenimente. (la motel- Cozia; Casa Românească;  Voineasa, și în multe alte locații din diferite localități).

Cozia-Info: Care este instrumentul care vă ajută să vă exprimați mai bine din punct de vedere muzical?

• Sunt trei instrumente muzicale: orga, chitara și pianul.

Cozia-Info:  Aveți  câteva nume de elevi sau foști elevi cu care  vă mândriți?

• Da, am mai mulți elevi cu care mă mândresc, printre care: Cîrstea Bică; Manta Ionel; Deaconu Andrei Dragoș; Feraru Dumitru; Oprescu Remus; Drăgan Eliza;  Deaconu Daniela, Deaconu Delia; Naum Diana, Jumăra Adriana; Popescu Ramona; Munteanu Alina; Băluță Marian; Schell Alfred, Ionescu Mădălin.

Cozia-Info:  Ce alte hobby-uri mai aveți în afară de muzică?

• Sportul (fotbal, tenisul și handbalul și bineînțeles gimnastica).

Cozia-Info: Mulți adolescenți renunță la pasiunile lor artistice pentru că membrii familiei lor le spun binecunoscuta sintagmă „ cu arta mori de foame”.  Ce părere aveți despre acest lucru?

• Nu sunt de acord, pentru că, arta este un lucru pe care nu poate să-l facă oricine, tocmai de aceea trebuie să fi și născut să ai un talent, mai ales la muzică și la pictură. Și „nu mori de foame”, pentru că poți deveni cadru didactic, solist sau instrumentist într-o formație, dirijor de cor...

Cozia-Info:  Care a fost cea mai frumoasă parte din cariera dv. de muzician?

• Tot timpul de-alungul vieții, ca artist, nu ai ce să regreți.

Cozia-Info:  Ce sfaturi aveți pentru cei ce își doresc o carieră în muzică ?

• În primul rând, trebuie să-i placă muzica, indiferent de gen, ușoară, populară, etc... și să muncească mult, fără muncă nu se poate.

Nota

( 0 Nota )

Diana Deaconescu

29 Ianuarie 2021

Accesări: 8570